Agricultura s-a rupt în două! Producția s-a majorat cu 8,5%, dar țăranii au pierdut 10%

Agricultura din Republica Moldova a început anul 2026 pe plus, însă avansul este susținut aproape exclusiv de marile întreprinderi agricole, în timp ce gospodăriile populației pierd teren rapid.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în ianuarie–martie 2026, producția agricolă totală a crescut cu 8,5% față de aceeași perioadă din 2025. Motorul principal a fost sectorul animalier, care a avansat cu 8,8% și domină aproape integral agricultura în acest trimestru, cu o pondere de 98,3%.

Producția de animale (în greutate vie) a urcat cu 13,8%, dar doar datorită întreprinderilor agricole, unde saltul a fost de 23,5%. În schimb, în gospodăriile populației producția a scăzut cu 10%.

Aceeași tendință se vede și la lapte. Deși fermele au raportat o creștere de 26,7%, producția totală a stagnat, din cauza scăderii cu 9,1% în gospodăriile individuale, care încă asigură aproape 68% din total.

La capitolul producția de ouă, producția totală a scăzut cu 0,3%, trasă în jos de gospodăriile populației (-4,9%), în timp ce fermele industriale au înregistrat un ușor avans de 1,4%.

Datele privind efectivele confirmă aceeași ruptură. La 1 aprilie 2026, în întreprinderile agricole numărul de animale a crescut pe toate segmentele: bovine (+8,3%), porcine (+21,5%), ovine și caprine (+17%) și, spectaculos, păsări (+51,2%). În paralel, în gospodăriile populației efectivele au scăzut la toate speciile.

În total, fermele controlează deja peste două treimi din producția de animale (77,2%), în timp ce gospodăriile populației au coborât la doar 22,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #Agricultură #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Furtul unui card bancar va fi sancționat cu amendă de până la 67 500 de lei sau închisoare până la trei ani, chiar dacă acesta nu a fost utilizat ulterior. Prevederea se regăsește într-un proiect de lege votat de Parlament în prima lectură, care extinde sancțiunile pentru fraudele cu instrumente de plată fără numerar.

Proiectul vizează atât cardurile fizice și dispozitivele configurate pentru plăți, precum telefoanele sau ceasurile inteligente, cât și instrumentele digitale, inclusiv cardurile virtuale, codurile QR și tokenurile de plată.

Pentru fabricarea sau generarea ilegală în scopul punerii în circulație, punerea în circulație ori utilizarea frauduloasă a instrumentelor de plată false sau contrafăcute, persoanele fizice riscă amenzi între 47 500 și 62 500 de lei, între 180 și 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la cinci ani de închisoare. Persoanele juridice vor putea fi amendate cu sume între 200 000 și 250 000 de lei și private de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Pedepse distincte sunt propuse pentru cumpărarea, primirea, transportarea, vânzarea sau deținerea, în vederea utilizării frauduloase, a instrumentelor de plată falsificate ori obținute prin infracțiuni. Aceste fapte vor putea fi sancționate cu amenzi între 65 000 și 120 000 de lei sau cu închisoare de la doi la patru ani.

Totodată, producerea, procurarea sau distribuirea dispozitivelor și datelor informatice concepute ori adaptate pentru asemenea infracțiuni, cu intenția de a fi folosite în acest scop, va putea fi pedepsită cu amendă între 42 500 și 67 500 de lei sau cu închisoare de la doi la cinci ani. Pentru persoanele juridice, amenzile vor ajunge la 350 000 de lei, însoțite de interdicția de a exercita o anumită activitate.

Pentru investigarea acestor fapte, proiectul permite aplicarea unor măsuri speciale, inclusiv monitorizarea tranzacțiilor financiare și achiziția de control.

Inițiativa, elaborată de Ministerul Justiției pentru alinierea legislației la normele europene, urmează să fie examinată în lectura a doua. Noile prevederi vor intra în vigoare la trei luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

#furt de card #închisoare pentru furt