Agricultura s-a rupt în două! Producția s-a majorat cu 8,5%, dar țăranii au pierdut 10%

30 Apr. 2026, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Apr. 2026, 11:15 // Actual //  Ursu Victor

Agricultura din Republica Moldova a început anul 2026 pe plus, însă avansul este susținut aproape exclusiv de marile întreprinderi agricole, în timp ce gospodăriile populației pierd teren rapid.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în ianuarie–martie 2026, producția agricolă totală a crescut cu 8,5% față de aceeași perioadă din 2025. Motorul principal a fost sectorul animalier, care a avansat cu 8,8% și domină aproape integral agricultura în acest trimestru, cu o pondere de 98,3%.

Producția de animale (în greutate vie) a urcat cu 13,8%, dar doar datorită întreprinderilor agricole, unde saltul a fost de 23,5%. În schimb, în gospodăriile populației producția a scăzut cu 10%.

Aceeași tendință se vede și la lapte. Deși fermele au raportat o creștere de 26,7%, producția totală a stagnat, din cauza scăderii cu 9,1% în gospodăriile individuale, care încă asigură aproape 68% din total.

La capitolul producția de ouă, producția totală a scăzut cu 0,3%, trasă în jos de gospodăriile populației (-4,9%), în timp ce fermele industriale au înregistrat un ușor avans de 1,4%.

Datele privind efectivele confirmă aceeași ruptură. La 1 aprilie 2026, în întreprinderile agricole numărul de animale a crescut pe toate segmentele: bovine (+8,3%), porcine (+21,5%), ovine și caprine (+17%) și, spectaculos, păsări (+51,2%). În paralel, în gospodăriile populației efectivele au scăzut la toate speciile.

În total, fermele controlează deja peste două treimi din producția de animale (77,2%), în timp ce gospodăriile populației au coborât la doar 22,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Apr. 2026, 11:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Apr. 2026, 11:03 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Proiectul de modificare a Legii contabilității schimbă structura companiilor din Republica Moldova, reducând numărul firmelor mari și mijlocii și mutându-le în categorii inferioare, cu obligații mai lejere.

Datele oficiale arată că, în prezent, din totalul de 68.725 de entități, doar 150 sunt considerate companii mari și 791 mijlocii. Restul sunt, în mare parte, firme mici și micro .

După aplicarea noilor praguri, tabloul se schimbă vizibil, numărul companiilor mari scade de la 150 la doar 104, iar al celor mijlocii de la 791 la 582. În paralel, o parte din aceste firme „coboară” în categoria întreprinderilor mici, care însă, paradoxal, se reduce și ea numeric, deoarece peste 1.100 de firme mici vor deveni microîntreprinderi .

Schimbarea vine din majorarea semnificativă a pragurilor financiare. Pentru a fi considerată firmă mijlocie sau mare, o companie va trebui să depășească limite mult mai ridicate ale veniturilor și activelor până la 960 milioane lei cifră de afaceri și 480 milioane lei active pentru categoria mijlocie .

Efectul este unul în lanț: companiile mijlocii devin mici, cele mici devin micro, iar categoria firmelor mari se subțiază.

Pentru business, această „retrogradare” vine cu beneficii directe. Companiile care ies din categoria mijlocie sau mare scapă de o parte din obligațiile stricte, inclusiv de auditul financiar obligatoriu, și vor putea întocmi rapoarte simplificate.

Autoritățile spun că măsura este necesară pentru a alinia Moldova la standardele Uniunii Europene și pentru a reduce povara birocratică asupra mediului de afaceri. Practic, mai puține firme vor fi tratate ca „mari” sau „mijlocii”, chiar dacă dimensiunea lor economică rămâne aceeași.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!