Elite economice în scădere! Moldova pierde aproape o treime din companiile mari

30 Apr. 2026, 11:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Apr. 2026, 11:03 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Proiectul de modificare a Legii contabilității schimbă structura companiilor din Republica Moldova, reducând numărul firmelor mari și mijlocii și mutându-le în categorii inferioare, cu obligații mai lejere.

Datele oficiale arată că, în prezent, din totalul de 68.725 de entități, doar 150 sunt considerate companii mari și 791 mijlocii. Restul sunt, în mare parte, firme mici și micro .

După aplicarea noilor praguri, tabloul se schimbă vizibil, numărul companiilor mari scade de la 150 la doar 104, iar al celor mijlocii de la 791 la 582. În paralel, o parte din aceste firme „coboară” în categoria întreprinderilor mici, care însă, paradoxal, se reduce și ea numeric, deoarece peste 1.100 de firme mici vor deveni microîntreprinderi .

Schimbarea vine din majorarea semnificativă a pragurilor financiare. Pentru a fi considerată firmă mijlocie sau mare, o companie va trebui să depășească limite mult mai ridicate ale veniturilor și activelor până la 960 milioane lei cifră de afaceri și 480 milioane lei active pentru categoria mijlocie .

Efectul este unul în lanț: companiile mijlocii devin mici, cele mici devin micro, iar categoria firmelor mari se subțiază.

Pentru business, această „retrogradare” vine cu beneficii directe. Companiile care ies din categoria mijlocie sau mare scapă de o parte din obligațiile stricte, inclusiv de auditul financiar obligatoriu, și vor putea întocmi rapoarte simplificate.

Autoritățile spun că măsura este necesară pentru a alinia Moldova la standardele Uniunii Europene și pentru a reduce povara birocratică asupra mediului de afaceri. Practic, mai puține firme vor fi tratate ca „mari” sau „mijlocii”, chiar dacă dimensiunea lor economică rămâne aceeași.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Nov. 2026, 13:22
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
05 Nov. 2026, 13:22 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Furtul unui card bancar va fi sancționat cu amendă de până la 67 500 de lei sau închisoare până la trei ani, chiar dacă acesta nu a fost utilizat ulterior. Prevederea se regăsește într-un proiect de lege votat de Parlament în prima lectură, care extinde sancțiunile pentru fraudele cu instrumente de plată fără numerar.

Proiectul vizează atât cardurile fizice și dispozitivele configurate pentru plăți, precum telefoanele sau ceasurile inteligente, cât și instrumentele digitale, inclusiv cardurile virtuale, codurile QR și tokenurile de plată.

Pentru fabricarea sau generarea ilegală în scopul punerii în circulație, punerea în circulație ori utilizarea frauduloasă a instrumentelor de plată false sau contrafăcute, persoanele fizice riscă amenzi între 47 500 și 62 500 de lei, între 180 și 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la cinci ani de închisoare. Persoanele juridice vor putea fi amendate cu sume între 200 000 și 250 000 de lei și private de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Pedepse distincte sunt propuse pentru cumpărarea, primirea, transportarea, vânzarea sau deținerea, în vederea utilizării frauduloase, a instrumentelor de plată falsificate ori obținute prin infracțiuni. Aceste fapte vor putea fi sancționate cu amenzi între 65 000 și 120 000 de lei sau cu închisoare de la doi la patru ani.

Totodată, producerea, procurarea sau distribuirea dispozitivelor și datelor informatice concepute ori adaptate pentru asemenea infracțiuni, cu intenția de a fi folosite în acest scop, va putea fi pedepsită cu amendă între 42 500 și 67 500 de lei sau cu închisoare de la doi la cinci ani. Pentru persoanele juridice, amenzile vor ajunge la 350 000 de lei, însoțite de interdicția de a exercita o anumită activitate.

Pentru investigarea acestor fapte, proiectul permite aplicarea unor măsuri speciale, inclusiv monitorizarea tranzacțiilor financiare și achiziția de control.

Inițiativa, elaborată de Ministerul Justiției pentru alinierea legislației la normele europene, urmează să fie examinată în lectura a doua. Noile prevederi vor intra în vigoare la trei luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial.