Elite economice în scădere! Moldova pierde aproape o treime din companiile mari

Proiectul de modificare a Legii contabilității schimbă structura companiilor din Republica Moldova, reducând numărul firmelor mari și mijlocii și mutându-le în categorii inferioare, cu obligații mai lejere.

Datele oficiale arată că, în prezent, din totalul de 68.725 de entități, doar 150 sunt considerate companii mari și 791 mijlocii. Restul sunt, în mare parte, firme mici și micro .

După aplicarea noilor praguri, tabloul se schimbă vizibil, numărul companiilor mari scade de la 150 la doar 104, iar al celor mijlocii de la 791 la 582. În paralel, o parte din aceste firme „coboară” în categoria întreprinderilor mici, care însă, paradoxal, se reduce și ea numeric, deoarece peste 1.100 de firme mici vor deveni microîntreprinderi .

Schimbarea vine din majorarea semnificativă a pragurilor financiare. Pentru a fi considerată firmă mijlocie sau mare, o companie va trebui să depășească limite mult mai ridicate ale veniturilor și activelor până la 960 milioane lei cifră de afaceri și 480 milioane lei active pentru categoria mijlocie .

Efectul este unul în lanț: companiile mijlocii devin mici, cele mici devin micro, iar categoria firmelor mari se subțiază.

Pentru business, această „retrogradare” vine cu beneficii directe. Companiile care ies din categoria mijlocie sau mare scapă de o parte din obligațiile stricte, inclusiv de auditul financiar obligatoriu, și vor putea întocmi rapoarte simplificate.

Autoritățile spun că măsura este necesară pentru a alinia Moldova la standardele Uniunii Europene și pentru a reduce povara birocratică asupra mediului de afaceri. Practic, mai puține firme vor fi tratate ca „mari” sau „mijlocii”, chiar dacă dimensiunea lor economică rămâne aceeași.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mari #companii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compensații de sute de mii de lei achitate nejustificat, sporuri acordate cu abateri și premii fără aprobări. Acestea sunt unele dintre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în urma auditului rapoartelor financiare pentru anul 2025. Auditorii au emis o opinie cu rezerve și au constatat probleme atât în gestionarea salariilor și patrimoniului public, cât și a fondurilor externe de sute de milioane de lei.

Una dintre cele mai sensibile constatări vizează plata unei compensații de aproximativ 200 de mii de lei către fostul conducător al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii. Potrivit Curții de Conturi, persoana presta servicii în baza unui contract civil și nu avea raporturi de muncă cu ministerul, însă a primit o compensație echivalentă cu trei salarii medii lunare. Mai mult, Banca Mondială a calificat ulterior această cheltuială drept neeligibilă.

Auditul arată că mai mulți directori de instituții subordonate au primit sporuri pentru performanță fără aprobarea ministerului, ceea ce a dus la cheltuieli considerate nejustificate de peste 300 de mii de lei. În alte cazuri, sporurile au fost calculate greșit: unii angajați au primit bonusuri fără fișe de evaluare semnate, alții au beneficiat de sporuri mai mari decât permite regulamentul intern, iar unele plăți au fost acordate inclusiv persoanelor cu calificativ „satisfăcător”. Numai pentru luna februarie 2025, auditorii au identificat erori salariale de circa 150 de mii de lei.

Curtea de Conturi mai constată că două instituții din subordinea ministerului au acordat premii unice fără aprobarea prealabilă a MAIA, ceea ce indică, potrivit auditorilor, lipsa unor reguli clare și a unui control unitar în sistemul ministerial.

Probleme majore au fost descoperite și în administrarea patrimoniului public. Drepturile asupra a 119 clădiri nu sunt înregistrate, trei clădiri nu au fost evaluate și incluse în contabilitate, iar 52 de terenuri nu au fost încă transmise Agenției Proprietății Publice, deși procedura trebuia finalizată de mai mulți ani. Auditorii spun că datele din Registrul bunurilor imobile nu corespund situației reale din teren.

În evidența ministerului figurează și un apeduct de 7,1 milioane de lei fără documente justificative. Construcția, preluată încă din 2017, nu a fost finalizată nici până în prezent. Inventarierea efectuată în 2025 a arătat că turnul de apă este deteriorat și ruginit.

Un alt capitol important ține de gestionarea fondurilor revolving din proiectele externe pentru tehnică agricolă și fertilizanți. Ministerul a raportat venituri de aproape 270 de milioane de lei și cheltuieli de peste 240 de milioane de lei, însă Curtea de Conturi spune că nu există reguli clare privind evidența acestor tranzacții, ceea ce a limitat posibilitatea confirmării integrale a soldurilor raportate.

Raportul mai arată că ministerul și instituțiile subordonate administrează 52 de sisteme informatice și softuri în valoare totală de peste 50 de milioane de lei. Dintre acestea, șapte sisteme, estimate la 28,3 milioane de lei, nu funcționează, iar alte trei, de 7,7 milioane de lei, nu sunt utilizate deloc, deși continuă să fie păstrate în evidența contabilă.

Curtea de Conturi a mai constatat întârzieri în implementarea proiectelor externe, achiziții divizate artificial și concedii nefolosite acumulate de angajați, care pot genera cheltuieli suplimentare de cel puțin 2,3 milioane de lei în anii următori.

În concluzie, auditorii susțin că sistemul de control intern al Ministerului Agriculturii funcționează doar parțial și recomandă consolidarea urgentă a mecanismelor de evidență contabilă, administrare a patrimoniului și monitorizare a cheltuielilor publice.