Ai o afacere în domeniul turismului? Obține ajutor nerambursabil de 500.000 de lei și digitalizează-ți serviciile

După doi ani de pandemie, care a pus pe pauză avântul pentru călătorii, dar și o criză regională izbucnită în urma războiului din Ucraina, întreprinderile mici și mijlocii care gestionează afaceri în domeniu, au fost nevoite să se reorienteze spre piața locală. A fost momentul care a demonstrat că instrumentele digitale, implementarea proiectelor de durabilitate sunt necesare pentru dezvoltarea sectorului.

Asociația Națională pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM) susține promovarea țării ca o destinație turistică atractivă și sprijină afacerile mici care sunt în curs de dezvoltare pe teritoriul țării și care oferă servicii și experiențe inedite, prin intermediul inițiativelor și proiectelor care au scopul de a propulsa imaginea Republicii Moldova atât în țară, cât și peste hotare.

În prezent, afacerile mici din țară din domeniul turismului pot obține un ajutor financiar nerambursabil de până la 500.000 de lei pentru digitalizarea afacerii prin intermediul Programului de transformare digitală a întreprinderilor mici și mijlocii, implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Banii obținuți pot fi utilizați pentru a achiziționa softuri, utilaje necesare optimizării procesului de lucru, servicii de stocare online a datelor sau de securitatea cibernetică și alte soluții digitale necesare pentru creșterea eficienței și profitabilității.

În acest sens, ANTRIM a organizat o sesiune de prezentare a programului, a beneficiilor, cu explicații despre modalitățile de aplicare și cum pot obține ajutor financiar nerambursabil pentru reprezentații pensiunilor, vinăriilor și micilor afaceri din industria turismului.

Prin intermediul acestui program, ÎMM-urile pot alege să-și digitalizeze anumite servicii sau procese, care să le permită să devină mai competitive, să ofere servicii la un click distanță, mai multă vizibilitate și să răspundă noilor tendințe de digitalizare ale pieței.

Natalia Țurcanu, director executiv, ANTRIM: „Suntem deschiși și susținem programele care au scopul de a sprijini afacerile mici din domeniul turismului, pentru că în țara noastră există potențial extraordinar, care trebuie explorat și valorificat. Aceste oportunități, care sunt oferite în cadrul inițiativei ODA vor contribui la accelerarea unor procese de business, iar noi vom obține vizibilitate și promovare. Pe termen lung, beneficiile pe care le vom avea vor impacta domeniul și vor permite ÎMM-urilor din țară să fie mai cunoscute pe plan local și internațional, iar serviciile și ofertele pe care le au să devină mai accesibile din orice colț al lumii. Suntem convinși că aceste noi servicii digitalizate vor impune un nou comportament de consum pentru piața locală, în mod special pentru antreprenorii care dezvoltă afaceri sustenabile.”

Industria turismului din Republica Moldova trece printr-un amplu proces de adaptare spre digitalizare, iar mai multe vinării și pensiuni deja au implementat în afaceri soluții digitale care le optimizează anumite procese și le oferă posibilitatea să devină mai prietenoase mediului.

Spre exemplu, pensiunea „Eco Resort Butuceni” a implementat un sistem de rezervări online, cu ajutorul unui grant, iar în rezultat a crescut numărul turiștilor de peste hotare. Iar vinăria „Mileștii Mici”, după ce a implementat sistemul de rezervări de la distanță, și-a triplat numărul vizitatorilor.

În plin proces de digitalizare pe direcția rezervărilor online sunt și vinăria „Castel Mimi”, Agropensiunea „Casa Verde”, pensiunea „Casa din Lunca”, dar și vinăria „Chateau Vartely”.

În Republica Moldova, digitalizarea ofertei turistice naționale este în plină desfășurare, iar afacerile din domeniu pot obține oportunități valoroase prin inițierea procesului de trecere spre online. În acest sens, ÎMM-urile interesate de a obține plus valoare, mai multă competitivitate, au oportunitatea de a fi susținuți financiar, inclusiv expertiză în procesul de implementare a soluțiilor digitale.

Pentru a fi beneficiar al Programului de transformare digitală a întreprinderilor mici și mijlocii, implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), este nevoie ca antreprenorii să activeze ca persoană juridică sau persoană fizică cu patentă de întreprinzător, să aibă o experiență de minim un an, să nu aibă datorii către bugetul public și să dispună de personal calificat.

Ghidul participantului la Programul de transformare digitală a întreprinderilor mici și mijlocii este aici: https://bit.ly/3yRmHhm

Mai multe informații pot fi obținute la numărul de telefon + 373 60 730 202

Programul de transformare digitală a întreprinderilor mici și mijlocii este finanțat din bugetul de stat al Republicii Moldova și este implementat de ODA, alături de partenerii strategici ai programului: Uniunea Europeană, USAID și Guvernul Suediei.

#ajutor financiar #servicii #digitalizare #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.