Ai o afacere în domeniul turismului? Obține ajutor nerambursabil de 500.000 de lei și digitalizează-ți serviciile

După doi ani de pandemie, care a pus pe pauză avântul pentru călătorii, dar și o criză regională izbucnită în urma războiului din Ucraina, întreprinderile mici și mijlocii care gestionează afaceri în domeniu, au fost nevoite să se reorienteze spre piața locală. A fost momentul care a demonstrat că instrumentele digitale, implementarea proiectelor de durabilitate sunt necesare pentru dezvoltarea sectorului.

Asociația Națională pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM) susține promovarea țării ca o destinație turistică atractivă și sprijină afacerile mici care sunt în curs de dezvoltare pe teritoriul țării și care oferă servicii și experiențe inedite, prin intermediul inițiativelor și proiectelor care au scopul de a propulsa imaginea Republicii Moldova atât în țară, cât și peste hotare.

În prezent, afacerile mici din țară din domeniul turismului pot obține un ajutor financiar nerambursabil de până la 500.000 de lei pentru digitalizarea afacerii prin intermediul Programului de transformare digitală a întreprinderilor mici și mijlocii, implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Banii obținuți pot fi utilizați pentru a achiziționa softuri, utilaje necesare optimizării procesului de lucru, servicii de stocare online a datelor sau de securitatea cibernetică și alte soluții digitale necesare pentru creșterea eficienței și profitabilității.

În acest sens, ANTRIM a organizat o sesiune de prezentare a programului, a beneficiilor, cu explicații despre modalitățile de aplicare și cum pot obține ajutor financiar nerambursabil pentru reprezentații pensiunilor, vinăriilor și micilor afaceri din industria turismului.

Prin intermediul acestui program, ÎMM-urile pot alege să-și digitalizeze anumite servicii sau procese, care să le permită să devină mai competitive, să ofere servicii la un click distanță, mai multă vizibilitate și să răspundă noilor tendințe de digitalizare ale pieței.

Natalia Țurcanu, director executiv, ANTRIM: „Suntem deschiși și susținem programele care au scopul de a sprijini afacerile mici din domeniul turismului, pentru că în țara noastră există potențial extraordinar, care trebuie explorat și valorificat. Aceste oportunități, care sunt oferite în cadrul inițiativei ODA vor contribui la accelerarea unor procese de business, iar noi vom obține vizibilitate și promovare. Pe termen lung, beneficiile pe care le vom avea vor impacta domeniul și vor permite ÎMM-urilor din țară să fie mai cunoscute pe plan local și internațional, iar serviciile și ofertele pe care le au să devină mai accesibile din orice colț al lumii. Suntem convinși că aceste noi servicii digitalizate vor impune un nou comportament de consum pentru piața locală, în mod special pentru antreprenorii care dezvoltă afaceri sustenabile.”

Industria turismului din Republica Moldova trece printr-un amplu proces de adaptare spre digitalizare, iar mai multe vinării și pensiuni deja au implementat în afaceri soluții digitale care le optimizează anumite procese și le oferă posibilitatea să devină mai prietenoase mediului.

Spre exemplu, pensiunea „Eco Resort Butuceni” a implementat un sistem de rezervări online, cu ajutorul unui grant, iar în rezultat a crescut numărul turiștilor de peste hotare. Iar vinăria „Mileștii Mici”, după ce a implementat sistemul de rezervări de la distanță, și-a triplat numărul vizitatorilor.

În plin proces de digitalizare pe direcția rezervărilor online sunt și vinăria „Castel Mimi”, Agropensiunea „Casa Verde”, pensiunea „Casa din Lunca”, dar și vinăria „Chateau Vartely”.

În Republica Moldova, digitalizarea ofertei turistice naționale este în plină desfășurare, iar afacerile din domeniu pot obține oportunități valoroase prin inițierea procesului de trecere spre online. În acest sens, ÎMM-urile interesate de a obține plus valoare, mai multă competitivitate, au oportunitatea de a fi susținuți financiar, inclusiv expertiză în procesul de implementare a soluțiilor digitale.

Pentru a fi beneficiar al Programului de transformare digitală a întreprinderilor mici și mijlocii, implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), este nevoie ca antreprenorii să activeze ca persoană juridică sau persoană fizică cu patentă de întreprinzător, să aibă o experiență de minim un an, să nu aibă datorii către bugetul public și să dispună de personal calificat.

Ghidul participantului la Programul de transformare digitală a întreprinderilor mici și mijlocii este aici: https://bit.ly/3yRmHhm

Mai multe informații pot fi obținute la numărul de telefon + 373 60 730 202

Programul de transformare digitală a întreprinderilor mici și mijlocii este finanțat din bugetul de stat al Republicii Moldova și este implementat de ODA, alături de partenerii strategici ai programului: Uniunea Europeană, USAID și Guvernul Suediei.

#ajutor financiar #servicii #digitalizare #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.