Studiu: Europenii vor să vadă cum pot fi conectate calea ferată moldovenească și ucraineană la cea comunitară

Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiţii (BEI) au lansat un studiu de pre-fezabilitate pentru a evalua cum pot fi conectate mai bine reţelele feroviare din Ucraina şi Republica Moldova cu reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), informează un comunicat de presă al BEI.

Ecartamentul şinelor de cale ferată din majoritatea UE este diferit de cel din ţările din fosta URSS, ceea ce face dificilă livrarea mărfurilor în ambele direcţii. Această problemă poate fi rezolvată prin extinderea ecartamentului şinelor de cale ferată din UE peste graniţele Poloniei şi României în Ucraina şi Republica Moldova.

Studiul de pre-fezabilitate lansat pe 21 octombrie este un pas important în pregătirea unei mai bune conectivităţi între UE, Ucraina şi Republica Moldova după război.

„Acest studiu este una dintre măsurile pe termen mediu şi lung prevăzute în Planul de acţiune pentru culoarele de solidaritate şi de asemenea are o legătură strânsă cu propunerea Comisiei din luna iulie, privind extinderea reţelei TEN-T în Ucraina şi Republica Moldova. În acest fel pregătim cadrul pentru soluţii pe termen lung, sprijinim Ucraina în schimburile sale comerciale de după război şi reconstrucţia ţării”, a declarat comisarul european pentru Transport, Adina Vălean.

JASPERS, divizia de consultanţă tehnică a BEI, este responsabilă de finalizarea studiului de pre-fezabilitate până în luna mai 2023, în strânsă cooperare cu toate ţările implicate, scrie Agerpres.

În luna iulie a acestui an, Comisia Europeană a anunţat că şi-a modificat propunerea legislativă din luna decembrie 2021 privind revizuirea Regulamentului pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T), în ideea prelungirii a patru coridoare TEN-T până în Ucraina şi Republica Moldova. Printre modificările avute în vedere de Comisie se numără în special prelungirea Coridorul Marea Nordului – Marea Baltică via Lvov şi Kiev până la Mariupol, prelungirea Coridorului TEN-T Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee până la Odesa via Lvov şi Chişinău precum şi prelungirea coridoarelor Marea Baltică-Marea Adriatică şi Rin-Dunăre până la Lvov.

#cale ferata #Republica Moldova #Ucraina #BEI #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferurile instant zilnice ale moldovenilor se ridică la 2,6 milioane de lei, constată guvernatoarea BNM, Anca Dragu, care a participat astăzi la lansarea Campaniei Naționale Fără Cash.

„Împreună lucrăm la acest concept de acces mai ușor la plăți și la servicii bancare și, în general, la dezvoltarea țării și crearea unor perspective mai simple de facilitare a businessului și a tranzacțiilor pentru toți cetățenii Moldovei”, a subliniat Anca Dragu.

Guvernatoarea BNM a făcut referire la cele mai recente proiecte ale Băncii Naționale, care deja se bucură de succes. În context, a fost menționată înaintarea cererii de aderare a Republicii Moldovei la Zona Unică în Plăți în Euro (SEPA), care este în proces de examinare, dar și lansarea, în luna martie, a Sistemului de Plăți Instant MIA.

„Până ieri, avem înregistrate 124 118 de plăți și 115 milioane de lei transferați – câte 2900 de plăți și 2,65 mil de lei transferați pe zi. Sunt cifre care arată că MIA este un succes pentru sistemul nostru bancar. Aducem cetățenilor Republicii Moldova posibilitatea plăților sigure, rapide și cu costuri din ce în ce mai reduse. Avem comisioane de zero lei pentru plățile instant de până la cinci mii de lei. Plățile au devenit foarte accesibile” a spus Anca Dragu.

Anul trecut, numărul cardurilor în circulație a depășit numărul populației din Republica Moldova, constituind cifra de 3 292 564. Totodată, pe parcursul anilor 2019-2023 numărul și valoarea plaților fără numerar au crescut în fiecare an în medie cu 40,4% și respectiv 37,9%.