Al doilea front al Rusiei: Putin împinge războiul hibrid în Moldova

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina acum 9 luni a provocat un lanț de tulburări pe piețele de energie și în economiile din Europa.

Însă în prezent, Rusia pare că a deschis un al doilea front, iar liderul de la Kremlin încearcă să destabilizeze Moldova prin acțiuni hibride.

Republica Moldova, vecina României și Ucrainei, vrea să adere la Uniunea Europeană, dar Rusia face tot ce poate pentru a crea instabilitate la Chișinău. Moscova a redus radical livrările de gaze naturale către Moldova și a orchestrat proteste în toată țara, potrivit Der Spiegel.

Demonstranții s-au adunat în fața palatului prezidențial din capitala Moldovei, așa cum au făcut-o de săptămâni întregi. Ei protestează împotriva creșterii prețurilor la energie, care s-au multiplicat de anul trecut.

Steagul Moldovei flutură peste tot, iar manifestanții scandează în rusă: „Maia Sandu trebuie să plece!” Când liderul manifestației, politicianul de opoziție pro-rus Ilan Şor, este conectat prin mijloace video, un murmur trece prin mulțime.

O instanţă din Moldova l-a condamnat pe Şor la şapte ani şi jumătate de închisoare pentru înşelăciune. Dar pentru a scăpa de închisoare, a fugit în Israel. Guvernul Statelor Unite i-a impus sancțiuni pentru că a provocat tulburări în Moldova cu ajutorul Moscovei.

Moldova, cuprinsă între România și Ucraina, are o populație de doar 2,5 milioane de locuitori. Cu un venit pe cap de locuitor de aproximativ 5.100 de euro, este una dintre cele mai sărace țări din Europa. Cu toate acestea, în ciuda dimensiunilor sale mici, se află în centrul conflictului dintre Rusia și Occident.

Încă de la declararea independenței în 1991, Moldova a fost condusă aproape continuu de forțele politice pro-ruse. Apoi, în noiembrie 2020, alegătorii au ales-o pe Maia Sandu în funcția de președinte, absolventă de la Harvard și fost economist al Băncii Mondiale.

Războiul hibrid prin tăierea gazelor și a energiei electrice

Ea a îndepărtat oficialii pro-ruși din aparatul de stat și, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, ea a sprijinit Kievul. Acesta este probabil unul dintre motivele pentru care Uniunea Europeană a decis în iunie să declare Moldova ca țară candidată la aderare.

Moscova, pe de altă parte, face tot ce poate pentru a destabiliza țara. Gazprom a redus la jumătate livrările de gaze naturale către Moldova în noiembrie, potrivit Maiei Sandu. Între timp, rapoartele Serviciilor de informații ucrainene obținute de Washington Post oferă dovezi că Kremlinul și-a acordat sprijinul în secret adversarului lui Sandu, Şor.

Fără ajutorul Europei, guvernul Sandu ar putea cădea în această iarnă și ar putea fi înlocuit de un regim pro-rus, cu consecințe pentru întreaga regiune. Până de curând, Republica Moldova își lua 100% din necesarul de gaze naturale de la Gazprom, monopolul de stat al Rusiei. Aproximativ două treimi din flux a venit prin Transnistria, o regiune separatistă nerecunoscută din estul Moldovei, care este susținută de Moscova, iar treimea rămasă venind din Ucraina.

Acum, însă, Rusia a întrerupt parțial aprovizionarea cu gaze către Moldova, iar Transnistria refuză, de asemenea, să continue furnizarea de energie electrică la Chișinău. Moldova a fost nevoită să achiziționeze gaze și energie electrică din România și de pe piața europeană pentru a face față actualei crize.

Inflația în Moldova este aproape de 35 la sută, iar economia este de așteptat să stagneze în acest an. În timp ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a promis lui Sandu un ajutor de 250 de milioane de euro în timpul unei vizite la Chișinău din 10 noiembrie, calculele guvernamentale indică faptul că Sandu are nevoie de cel puțin două ori această sumă.
Dacă țara ar fi aruncată în întuneric și în frig, fără curent și gaze, acesta este scenariul pe care îl speră Vladimir Putin pentru a destabiliza Moldova și de a răsturna actuala conducere pro-europeană, pentru a instala una fidelă Moscovei.

#razboi #Moldova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.