În plină pandemie, riscăm să rămânem fără medicamente în farmaciile din țară

„Acum aplicarea ambelor legi este sistată de către Curtea Constituțională, fapt care reduce pentru o perioadă aceste riscuri pentru consumatorii de medicamente. Dacă aceste legi intră în vigoare așa cum sunt deja publicate, riscăm să rămânem fără multe medicamente în plină pandemie…”

Sfârșitul anului 2020 a adus schimbări majore în legislația moldovenească cu privire la activitatea farmaceutică și reglementarea prețurilor la medicamente. În principal, acestea sunt legate de implementarea inițiativelor privind farmaciile ambulante.

Intențiile au fost dintre cele mai bune: se dorea să se aducă medicamentele mai aproape de oamenii din sate, unde lipsesc farmacii. Dar, poate din grabă sau din lipsă de analize profunde, legile adoptate au adus un șir de riscuri serioase, inclusiv riscul de a lăsa țara fără medicamente importante în plină pandemie.

Dacă citim atent, observăm că prin implementarea Legii nr.236/2020 și Legii nr.240/2020 în redacția aprobată și publicată în Monitorul Oficial nr.353-357/278 din 22.12.2020 și Monitorul Oficial nr.360-371 (7688-7699) din 25.12.2020 se prevăd schimbări semnificative în următoarele domenii ale activității farmaceutice: Eliberarea medicamentelor din farmacii (inclusiv medicamente compensate); Asigurarea calității medicamentelor; Formarea prețurilor la medicamente; Amplasarea farmaciilor comunitare.

Aceste schimbări vor genera o serie de riscuri farmaceutice cu impact semnificativ asupra sănătății oamenilor. Să le luăm pe rând pe cele mai importante.

Aprobarea unităților farmaceutice mobile va genera următoarele riscuri:

Imposibilitatea asigurării calității medicamentelor până la consumatorul final. Producătorii medicamentelor, certificați conform condițiilor GMP (Reguli de Bună Practică de fabricație), sunt responsabili de calitatea produselor până la consumatorul final. Pentru asigurarea calității pe întreg lanțul valoric, producătorii impun condiții stricte de calitate importatorilor și distribuitorilor de medicamente din Moldova. Unitățile farmaceutice mobile nu corespund principiilor și cerințelor de calitate impuse de către producătorii de medicamente. Medicamentele fabricate în țările cu cerințe stricte la calitatea medicamentelor nu vor fi accesibile în unitățile mobile.

Riscul deteriorării calității practicilor farmaceutice. Eliberarea medicamentelor se permite în Republica Moldova în farmacie, licențiată conform condițiilor și cerințelor speciale, menite să asigure calitatea medicamentelor. Condițiile de licențiere nu prevăd cerințe față de unitățile mobile.

Riscul creșterii consumului nerațional al medicamentelor. Farmacistul este specialistul care posedă cunoștințe suficiente pentru eliberarea medicamentelor. Condițiile de licențiere a unei farmacii în Moldova specifică clar cerințele față de personalul unității farmaceutice. Unitățile mobile sunt admise spre activitate fără prezența farmacistului. Există și riscul eliberării necontrolate a medicamentelor.

Riscul evidenței defectuoase și a controlului limitat asupra stocurilor. Modalitatea de evidența a produselor farmaceutice, controlul asupra prețurilor, stocurilor și termenelor de valabilitate în unitățile mobile au impact direct asupra calității medicamentelor, accesibilității lor și utilizării raționale.

Riscul nerespectării regulilor de bună practică de distribuție a medicamentelor în condițiile unităților mobile. Logistica și transportul medicamentelor sunt un domeniu strict reglementat de legislația europeană.

De menționat că, în 2020, pe perioada pandemiei, a apărut serviciul de livrare la domiciliu a medicamentelor prin diferiți curieri sau servicii poștale. Aceste servicii nu sunt reglementate de legislația curentă, nu asigură calitatea medicamentelor până la consumatorii finali și impun aceleași riscuri ca și unitățile farmaceutice mobile. Se cere o revizuire a sistemului de aprovizionare cu medicamente în contextul condițiilor noi. Sau interzicem, sau reglementăm strict aceste activități.

Modificările mecanismului de formare a prețurilor ne va aduce la fel mai multe riscuri decât beneficii.

Riscul creșterii prețurilor la medicamente. Modificările propuse conțin implicări severe asupra mecanismului de formare a prețurilor la medicamente în Republica Moldova. Aceste modificări nu schimbă în plan calitativ sistemul de formare a prețurilor la medicamente, dar vor avea un impact cantitativ direct asupra prețurilor la medicamente pentru consumatorul final – prețurile la medicamente se vor mări.

Riscul dispariției de pe piață a multor medicamente. Concomitent, pentru a realiza aceste modificări se cere implicarea factorilor externi, adică a producătorilor de medicamente, care sunt responsabili de aplicațiile pentru revizuirea prețurilor în Catalogul Național al Prețurilor la medicamente. Legile propuse nu prevăd o perioadă de tranziție necesară pentru efectuarea acestor aplicații. Respectiv, ne vom confrunta cu o lipsă acută a multor medicamente pe piața Moldovei în perioada pandemiei. Se va diminua accesibilitatea fizică și financiară a medicamentelor pentru consumatori. Pacienții cu boli cronice vor avea de suferit cel mai mult.

Creșterea prețurilor la produsele OTC(medicamente eliberate fără prescripție medicală) va diminua consumul acestora. Eliminarea adaosului comercial la produsele OTC vor avea drept impact o creștere a prețurilor la aceste produse. În mare majoritate produsele OTC sunt medicamente de primă necesitate utilizate la copii și adulți. Creșterea prețurilor la aceste produse va avea un impact negativ asupra coșului de consum lunar a fiecărei gospodării.

Riscul de a deteriora procesul achizițiilor de medicamente pentru spitale. Lipsa medicamentelor va influența inclusiv procesele de achiziții publice în sănătate, calitatea actului medical în spitale, va spori concurența neloială, va contribui la creșterea importurilor ilicite, va crește rata medicamentelor contrafăcute.

Este demult clar pentru toți, că sistemul de formare a prețurilor la medicamente în Moldova este unul vicios, dificil de controlat și conține un șir de elemente, care determină prețurile mari la medicamente comparativ cu țările vecine. În Moldova:1) se înregistrează prețul de producător, în loc de prețul maximal de eliberare în farmacie; 2) lista țărilor de referință include țări cu prețuri mari la medicamente, și nu include țări cu prețuri mici (Turcia; Ucraina); 3) criteriu de selecție a țărilor de referință este populația mai mică de 25 mln; 4) se aplică supraprețul la prețul de achiziție la toate categoriile de medicamente și nu se aplică o taxă fixă, pentru cele compensate de CNAM. Aceste prevederi au determinat mai mulți producători de medicamente să renunțe la înregistrarea medicamentelor în Moldova și, respectiv, să renunțe și la înregistrarea prețurilor acestora în Catalogul Național de Prețuri. Concomitent, importul acestor produse este autorizat din diverse surse la prețuri libere, uneori exagerate, ceea ce determină și lipsa de sistem de control asupra calității produsului.

În condițiile digitalizării accelerate impuse de pandemie, se cere o revizuire a sistemului de formare și control asupra prețurilor la medicamente în Moldova, prin crearea unui ecosistem transparent, eficient și controlabil la toate etapele. De asemenea, se cere o revizuire a proceselor de autorizare a medicamentelor, pentru a permite accesul pe cale legală a medicamentelor cu o calitatea asigurată și controlată până la consumatorul final.

Eliminarea distanței de 250 metri dintre farmacii este absolut nejustificată și aduce la fel niște riscuri majore.

Riscul extinderii necontrolate a rețelelor de farmacii. Normele de amplasare a farmaciilor comunitare, licențiate în construcții capitale și distanța dintre ele, reprezintă un element în exercitarea funcției de control asupra activității farmaceutice de către Stat.

Riscul diminuării cerințelor și criteriilor de licențiere față de farmacie. Unitatea mobilă nu este o farmacie, este o unitate mobilă, menită să asigure acces la medicamente în localități unde nu există farmacii. Anularea acestei norme va determina creșterea excesivă a numărului de farmacii și va contribui la dominarea intereselor comerciale în activitatea farmaceutică.

Modificări în sistemul medicamentelor compensate cu impact serios asupra costurilor și accesului la medicamente vor declanșa o reacție în lanț.

Riscul limitării accesului la medicamente compensate. În Moldova există mai multe modele de compensare a costurilor la medicamente pentru anumite categorii de pacienți. Compensarea costurilor se efectuează prin Programe Naționale, tratamente în instituții medicale, rețete compensate de CNAM. Orice modificare în sistemul de compensare va avea un impact asupra costurilor și va necesita o revizuire a bugetelor. În Legile propuse avem mai multe modificări la modelele de calculare a prețurilor și la modelele de compensare a costurilor. În ultimă instanță, consumatorii de medicamente o să fie nevoiți să acopere aceste costuri, direct sau indirect (prin achitarea primelor de asigurare de sănătate).

Lista medicamentelor compensate și mecanismul de calculare a prețurilor la aceste medicamente necesită o revizuire cu abordare sistemică și calcularea impactului asupra bugetelor.

Contractarea directă a producătorilor de medicamente, negocierea taxelor clowback, precum și transmiterea medicamentelor din Programele Naționale în listele de medicamente compensate de CNAM, sunt doar unele masuri menite să faciliteze accesul pacienților la tratamente.

Acum aplicarea ambelor legi este sistată de către Curtea Constituțională, fapt care reduce pentru o perioadă aceste riscuri pentru consumatorii de medicamente. Dacă aceste legi intră în vigoare așa cum sunt deja publicate, riscăm să rămânem fără multe medicamente în plină pandemie.

Sursa: ipn.md

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Ucrainei a pregătit în această săptămână un proiect de hotărâre „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795”. Documentul prevede că importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova vor fi supuse regimului de licențiere până la încetarea acțiunilor discriminatorii față de Ucraina. Măsura vizează strugurii proaspeți, vinurile, alcoolul etilic și distilatele, potrivit presei ucrainene.

În nota informativă la proiectul de hotărâre se precizează că motivul interzicerii importului în Ucraina a întregii producții vitivinicole din Republica Moldova este Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), precum și notificarea transmisă de această instituție la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/3), care conține informații incorecte.

Este vorba despre decizia ANSA de a interzice importul în Republica Moldova al cărnii de pasăre și al produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina, după ce în furajele pentru păsări expediate din Ucraina spre Moldova a fost depistat antibioticul metronidazol.

La începutul lunii curente, vicepremierul Ucrainei, Taras Kachka, i-a adresat o scrisoare oficială ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga. În document, el a informat că Guvernul Ucrainei intenționează să blocheze integral importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova, ca măsură de reciprocitate la interdicția impusă de Chișinău asupra cărnii de pasăre și a produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina.

În nota informativă la proiectul hotărârii Guvernului Ucrainei „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795” se precizează că scopul documentului este aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale Republicii Moldova. Ca argument pentru necesitatea adoptării documentului se invocă articolul 16 din Legea Ucrainei „Cu privire la activitatea economică externă”, care prevede că „decizia privind aplicarea regimului de licențiere a exportului (importului) de mărfuri, inclusiv stabilirea de cote (restricții cantitative sau de alt tip), este adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, cu indicarea listei concrete de bunuri supuse licențierii, a perioadei de valabilitate a acesteia și a limitelor cantitative sau a altor restricții pentru fiecare produs în parte”.

Alineatul 8 al articolului 16 din Lege prevede, în mod expres, că licențierea importului de mărfuri poate fi instituită în Ucraina în cazul în care este necesară aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale altor state, uniuni vamale sau grupări economice.

Prin Hotărârea Guvernului Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795 „Cu privire la aprobarea listelor de mărfuri al căror export și import sunt supuse licențierii și a cotelor pentru anul 2026” au fost aprobate listele mărfurilor pentru care se aplică regimul de licențiere la export și import, precum și volumele cotelor stabilite pentru anul 2026.

„Prin Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a Republicii Moldova (ANSA) a suspendat temporar importul de carne de pasăre, subproduse avicole și produse care conțin carne de pasăre din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, ANSA a transmis o notificare la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/33 din 26.01.2026), în care au fost prezentate informații incorecte privind motivele suspendării importului de carne de pasăre din Ucraina, iar aceasta creează riscul introducerii unor restricții nejustificate și asupra altor produse agroalimentare ucrainene de către terți. În același timp, informațiile prezentate vizau rezultatele testării unor furaje de origine ucraineană utilizate pentru hrănirea păsărilor în Moldova, precum și rezultatele analizării a două probe de ser sangvin prelevate de la păsări de origine moldovenească, la o fermă din Criuleni, Republica Moldova. Nu există dovezi că în carnea de pasăre, subprodusele avicole sau produsele care conțin carne de pasăre provenite din Ucraina au fost depistate reziduuri de metronidazol”, se arată în document.

De asemenea, în nota informativă se menționează că, potrivit articolului 2 din Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, „membrii trebuie să se asigure că măsurile lor sanitare și fitosanitare nu creează o discriminare arbitrară sau nejustificată între membrii pe teritoriul cărora există condiții identice sau similare, inclusiv între propriii membri. Măsurile sanitare și fitosanitare nu trebuie aplicate într-un mod care să constituie o restricție ascunsă a comerțului internațional”.

Având în vedere cele menționate, dar și necesitatea protejării intereselor economice ale Ucrainei ca reacție la acțiunile considerate discriminatorii ale Republicii Moldova, Guvernul ucrainean intenționează să introducă regimul de licențiere pentru importurile în Ucraina din Republica Moldova ale unor mărfuri încadrate la următoarele coduri, potrivit Clasificatorului ucrainean al mărfurilor pentru activitatea economică externă (УКТ ВЭД): 0806 – struguri; 2204 – vinuri; 2207 și 2208 – alcool și distilate.

Un reprezentant al grupului ucrainean de negociere în relația cu Republica Moldova a declarat: „Proiectul de hotărâre al Guvernului Ucrainei privind introducerea licențierii importului de vinuri și alcool din Moldova este un pas forțat, dar pe deplin justificat. În decurs de mai multe săptămâni am încercat să soluționăm problema în cadrul grupurilor de lucru. În schimb, am primit din partea ANSA un sabotaj deschis și o tentativă de a discredita instituțiile noastre de stat. Ucraina nu va tolera un asemenea comportament. Dacă conducerea ANSA consideră că poate bloca fără consecințe importurile din Ucraina, pe baza unor informații incorecte transmise la OMC, atunci ar trebui să fie pregătită să le explice propriilor vinificatori de ce piața ucraineană le este închisă.”