Alaiba declară război „cămătarilor”: Nu trebuie să existe dobânzi de 800-900%

Următoarea bătălie – împrumuturile cu clauze abuzive. Unele companii de “microfinanțare” au întrecut orice limită. În țara noastră nu trebuie să existe rate a dobânzii de 800-900%, susține deputatul PAS, Dumitru Alaiba care speră să discute noile reglementări cât mai curând în Parlament.

”Am prezentat împreună cu Dorian Istratii (deputat PAS n.a) două inițiative care vor contracara abuzurile companiilor de microfinanțare și vor proteja consumatorii creditelor de consum. Primim sute de sesizări de la cetățeni și problema acestor abuzuri trebuie rezolvată urgent. Prea multe cazuri, când o persoană împrumută 5 mii de lei și ajunge să fie datoare sute de mii de lei. Prea ușor oamenii își pierd tot ce au la suflet. Prea multe tragedii, inclusiv cazuri de suicid, din cauza unui credit.

Deputatul propune următoarele reglementări:

Se impun standarde minime de evaluare a bonității – cerințe de creditare responsabilă. Instituția financiară trebuie să evalueze adecvat bonitatea beneficiarului creditului, adică a capacității acestuia de întoarce împrumutul. Această evaluare trebuie să se bazeze pe prezumția că beneficiarul creditului va fi capabil să își onoreze obligația financiară”, spune Alaiba.
În cazul în care instituția financiară, fără vina beneficiarului creditului, a evaluat incorect bonitatea beneficiarului creditului, atunci se anulează toate dobânzile, penalitățile și orice alte comisioane de întârziere la plată.
Autoritatea de supraveghere (CNPF sau BNM) stabilește indicatorii de creditare responsabilă și cerințele privind evaluarea bonității beneficiarilor de credite.
Se impun cerințe privind costul total al creditului/împrumutului.
Costul total va fi unul rezonabil și va respecta cerințele practicii comerciale corecte, să nu denatureze echilibru dintre beneficiar și bancă.
Se plafonează rata dobânzii din contractul de credit la maximum 50%,
Toate celelalte cheltuieli (comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere) pe o zi de credit nu vor fi mai mari decât 0,04% din suma totală a creditului/împrumutului.
Costul total al creditului/împrumutului (inclusiv dobânzi, comisioane, penalități, dobânzi de întârziere) nu va fi mai mare decât valoarea totală a creditului/împrumutului.

Companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 mil. de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, arată ultimele date ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Două companii au strâns 40% din totalul profitului înregistrat de cele 136 de companii. Este vorba de Easy Credit – 149,3 mil. de lei cu 28% mai mult și Microinvest cu 119,5 mil. de lei cu 41,5% mai mult față de nouă luni ale anului 2020.

Companiile de microfinanţare de pe piaţa financiară moldovenească abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

Dobânzile practicate de companiile de microfinanațare sunt de-a dreptul halucinante.

#razboi #companii #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.