Albine ''instruite'' de cercetători olandezi să detecteze infecţiile cu COVID-19

Cercetătorii olandezi au ”instruit” albine, care au un simţ al mirosului neobişnuit de ascuţit, să identifice probe infectate cu COVID-19, o descoperire despre care ei afirmă că ar putea reduce timpii de aşteptare pentru rezultatele testelor la doar câteva secunde.

Pentru a instrui albinele, oamenii de ştiinţă de la laboratorul de cercetare bio-veterinară al Universităţii Wageningen le-a oferit apă îndulcită drept recompensă după ce le-a expus la probe infectate cu COVID-19. Ele nu au primit nici o recompensă după ce au fost expuse la probe neinfectate, scrie Wall-Street.

După ce s-au obişnuit cu acest sistem, albinele au reuşit să-şi întindă trompa în mod spontan pentru a primi o recompensă atunci când li s-a prezentat o probă infectată, a declarat Wim van der Poel, profesor de virologie care a participat la proiect.

„Adunăm albine normale de la un apicultor şi le punem în hamuri”, a spus el. „Imediat după ce le prezentăm o probă pozitivă le oferim apă cu zahăr, iar albinele îşi întind trompa pentru a lua apa cu zahăr”, a afirmat el.

Faptul că albinele îşi întind trompele, care se aseamănă cu un pai, pentru a bea este confirmarea unui rezultat pozitiv al testului de COVID-19, conform cercetătorilor.

Poate dura ore sau zile pentru a obţine rezultatul testului COVID-19, însă răspunsul albinelor este imediat. Metoda este de asemenea ieftină, ceea ce o face utilă pentru ţările în care testele sunt rare, au spus ei.

Cu toate acestea, Dirk de Graaf, un profesor care studiază albinele, insectele şi imunologia animală la Universitatea Ghent din Belgia, a declarat că nu vede această tehnică înlocuind formele mai convenţionale de testare COVID-19 în viitorul apropiat.

„Este o idee bună, însă aş prefera să fac teste folosind mai degrabă instrumente clasice de diagnostic decât albine. Sunt un mare iubitor de albine, însă aş folosi albinele în alte scopuri decât detectarea COVID-19”, a mai spus el.

Tehnica „adulmecării de către insecte” a fost testată de Departamentul de Apărare al SUA pentru a detecta explozivi şi toxine în anii 1990.

#albină #cazuri covid #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul OPEC+, care reunește 23 de state exportatoare de petrol, inclusiv Rusia și Arabia Saudită, a anunțat joi o majorare spectaculoasă a producției de țiței, începând cu luna mai – cea mai mare din ultimii cinci ani. Decizia vine la scurt timp după apelurile insistente ale fostului președinte american, Donald Trump, ca statele cartelului să crească producția și să contribuie la scăderea prețurilor.

Potrivit anunțului, opt țări membre OPEC+, printre care Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, vor crește producția zilnică cu 411.000 de barili – de trei ori mai mult decât planul inițial, care prevedea o majorare lunară de 138.000 de barili.

Este cea mai amplă creștere a ofertei de petrol de la revenirea post-pandemie din 2020, când OPEC+ a început să reintroducă volumele tăiate în timpul crizei sanitare.

Valul de petrol care urmează să inunde piața globală a avut efecte imediate asupra bursei. Prețurile futures pentru petrolul Brent au scăzut cu peste 5%, coborând sub 70 de dolari pe baril, atingând la un moment dat 70,16 USD la bursa din Londra.

„Dacă țările OPEC și-ar fi dorit cu adevărat să doboare prețurile, cum cerea Trump, momentul ales este perfect”, a comentat Harry Tchilinguirian, analist-șef la Onyx Commodities. „Piața globală deja se teme de o recesiune provocată de valul tarifelor impuse de Trump. Acum riscul este să se declanșeze o furtună perfectă”.

Potrivit unui raport confidențial al Băncii Centrale a Rusiei, citat de presa rusă, piața mondială a petrolului riscă să intre într-un ciclu prelungit de prețuri joase, care ar putea pune în pericol aproape jumătate din veniturile de export ale Rusiei.

Oficialii ruși avertizează că o astfel de criză ar putea fi comparabilă cu șocul petrolier din anii 1980, care a precedat colapsul economic al URSS. La acea vreme, Arabia Saudită a triplat producția, determinând prăbușirea prețurilor de la 30 USD la 10-15 USD/baril – un moment istoric care a declanșat un crunt deficit valutar și falimentul regimului sovietic.