Magnatul luxului, cu un picior rămas la Sankt Petersburg

Gigantul francez al luxului LVMH a închis magazinele Louis Vuitton, Dior și Bulgari din Rusia imediat după începutul războiului din Ucraina. Totuși, unul dintre activele sale premium Grand Hotel Europe din Sankt Petersburg a continuat să funcționeze și să încaseze bani inclusiv de la companii ruse aflate sub sancțiuni, arată o investigație Reuters.

Hotelul de cinci stele, deținut prin lanțul Belmond (controlat integral de LVMH), nu este el însuși sancționat și operează legal. Însă documente fiscale analizate de Reuters arată că, între trimestrul II 2022 și trimestrul I 2025, unitatea a primit plăți de la clienți corporativi sancționați de UE și Marea Britanie.

Printre aceștia se numără entități legate de Rostec, Tactical Missiles Corp, gigantul energetic Rosneft, compania de transport Sovcomflot, precum și bănci precum Sberbank, Sovcombank și VTB.

După izbucnirea războiului, urmele publice ale legăturii cu Belmond au fost în mare parte șterse. Logo-ul companiei a dispărut de la intrarea hotelului, iar unitatea a fost scoasă în 2023 de pe site-ul de rezervări Belmond. Totuși, documentele corporative din Rusia, Marea Britanie și Franța confirmă că Belmond — și implicit LVMH — rămâne proprietarul.

Contactat de Reuters, LVMH a declarat că Grand Hotel Europe „operează autonom și independent de Belmond” și este administrat de o echipă locală din Rusia. Compania nu a oferit explicații suplimentare.

Surse citate de Reuters spun că executivii LVMH au analizat închiderea hotelului, dar au renunțat, invocând responsabilitatea față de angajați. Alte motive posibile ar fi regulile ruse care obligă firmele străine să-și vândă activele cu discount mare la retragere, precum și faptul că orașul Sankt Petersburg deține circa 6,5% din clădire.

Datele financiare arată că hotelul a prosperat după 2022. Veniturile anuale aproape s-au dublat, ajungând la circa 1,9 miliarde de ruble (aproximativ 25 milioane dolari), iar profitul net din 2024 a atins circa 5,7 milioane dolari — cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.

Printre cei mai mari clienți s-a numărat Sovcombank, care ar fi plătit circa 140.000 de dolari, precum și agenția Prezident-Servis, afiliată Kremlinului, cu plăți de cel puțin 270.000 de dolari. Majoritatea tranzacțiilor au coincis cu forumurile economice din Sankt Petersburg.

Plățile individuale nu depășeau, de regulă, 2.000 de dolari sume compatibile cu servicii hoteliere precum camere, restaurante sau săli de conferință.

Experții citați de Reuters spun că hotelul ar putea avea o valoare strategică pentru LVMH, dincolo de profitul relativ modest comparativ cu veniturile globale ale grupului (aproximativ 80 miliarde euro anual).

Grand Hotel Europe, deschis în 1875 pe bulevardul Nevsky, a găzduit de-a lungul timpului personalități precum prințul Charles, Elton John, Whitney Houston și compozitorul Piotr Ceaikovski. În ultimii ani, hotelul a fost frecventat și de elitele politice și economice ruse.

Analiștii spun că grupul francez ar putea miza pe o revenire viitoare pe piața rusă.

Între timp, majoritatea lanțurilor hoteliere occidentale inclusiv Marriott, Four Seasons și IHG s-au retras complet din Rusia, în timp ce altele, precum Hilton, au suspendat doar investițiile noi.

Situația evidențiază zona gri juridică: serviciile hoteliere nu sunt vizate direct de sancțiunile occidentale, însă companiile-mamă din UE nu au voie să folosească subsidiarele ruse pentru a ocoli restricțiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Arnault #miliardar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie