Peste 2 600 de locuințe de stat încă pot fi privatizate: termenul ar putea fi prelungit până în 2029

Perioada de privatizare a locuințelor atribuite de către stat ar putea fi extinsă cu încă trei ani, până la 31 mai 2029, potrivit unui proiect de lege propus pentru consultări publice de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Inițiativa vizează ajustarea cadrului normativ în domeniul locuințelor și intervine asupra a două legi-cheie: Legea cu privire la locuințe și Legea cu privire la condominiu.

În prezent, termenul-limită pentru exercitarea dreptului de privatizare este 31 mai 2026. Autorii proiectului propun amânarea acestuia până în 2029, argumentând că, în pofida prelungirilor anterioare, există încă numeroase cazuri în care locatarii nu au reușit să finalizeze procedura din motive obiective. Potrivit notei informative, cele mai frecvente cauze sunt plecarea peste hotare, lipsa mijloacelor financiare, litigii aflate pe rolul instanțelor, acte de identitate expirate sau neînțelegeri în familiile social vulnerabile.

Datele colectate de la autoritățile publice locale arată că, în perioada 2015–2020, în 25 de raioane, UTA Găgăuzia, municipiile Chișinău și Bălți, au fost privatizate 9.636 de locuințe, în timp ce 4.882 rămâneau pasibile de privatizare. În perioada 2021–2025, în 31 de raioane, UTA Găgăuzia și cele două municipii, au fost privatizate 1.231 de locuințe, iar aproximativ 2.651 au rămas încă neprivatizate.

Ministerul consideră că un termen suplimentar de trei ani este „rezonabil” pentru a permite finalizarea procesului și pentru a evita lezarea drepturilor potențialilor beneficiari.

Proiectul mai propune abrogarea alineatului (7) al articolului 88 din Legea cu privire la condominiu. Potrivit autorilor, norma actuală, care prevede stingerea dreptului de a înregistra cu număr cadastral distinct unele încăperi izolate după 31 mai 2026, intră în contradicție cu prevederile Legii locuinței. În cazul în care termenul de privatizare expiră, locuințele neprivatizate trec în proprietatea autorităților locale, care sunt obligate să le atribuie statut de locuințe sociale și să le înregistreze conform legislației cadastrale. Menținerea actualei prevederi ar face imposibilă aplicarea acestor dispoziții, se arată în nota informativă.

O altă modificare importantă vizează siguranța în blocurile locative. Proiectul introduce interdicția expresă de utilizare și depozitare a buteliilor de gaze comprimate sau lichefiate în interiorul blocurilor, atunci când acestea sunt conectate la aparate consumatoare de gaz. Responsabilitatea pentru încălcarea interdicției ar urma să revină proprietarului, locatarului, administratorului asociației sau gestionarului condominiului, după caz.

Autorii argumentează că utilizarea neconformă a buteliilor poate duce la explozii și incendii, amintind inclusiv tragedia din 6 octombrie 2018, de pe bulevardul Moscovei din Chișinău, soldată cu pierderi de vieți omenești.

Proiectul urmează să fie consultat public, iar autorii propun ca legea să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, având în vedere apropierea termenului-limită actual, 31 mai 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#perioadă extinsă #2029 #locuințe de stat #privatizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața filtrelor din Republica Moldova a trecut prin schimbări importante în perioada 2024–2025, caracterizate prin scăderea volumului importurilor, dar creșterea valorii acestora. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, importurile de filtre de toate tipurile au totalizat în doi ani aproximativ 962,6 mii de unități, cu o valoare cumulată de peste 227,4 milioane de lei. Analiza arată că acest segment, deși rar se află în centrul atenției, reflectă evoluția mai multor sectoare economice importante, precum industria auto, producția industrială, sistemul medical și agricultura.

Datele indică o piață puternic concentrată în trei domenii principale industria auto, industria generală și sectorul medical care împreună reprezintă peste 92% din volumul importurilor. Sectorul auto domină clar piața, cu aproximativ 386,5 mii de filtre importate, adică 40% din total, în valoare de 127,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă 56% din valoarea pieței. Prețul mediu al unui filtru auto este de aproximativ 329 de lei, mai mare decât în majoritatea altor segmente. Industria ocupă locul doi, cu 260,5 mii de unități, adică 27% din volum, însă cu o valoare mai mică, de 42,2 milioane de lei, deoarece prețul mediu este de aproximativ 162 de lei per unitate. Sectorul medical se situează pe locul trei, cu 243,3 mii de unități, însă aproape egal cu industria ca valoare, aproximativ 42,7 milioane de lei, datorită costului mai ridicat al filtrelor utilizate în echipamente medicale, inclusiv pentru hemodializă.

Din punct de vedere al tipurilor de produse, filtrele pentru autoturisme domină importurile, cu 371,6 mii de unități și peste 117,6 milioane de lei, adică mai mult de jumătate din valoarea totală a pieței. Pe următoarele poziții se află filtrele pentru lichide și echipamentele pentru hemodializă, care împreună formează aproape jumătate din volumul total al pieței. Există însă și segmente de nișă mult mai scumpe. De exemplu, filtrele pentru aviație au un preț mediu de peste 7.400 de lei per unitate, iar filtrele pentru echipamente alimentare ajung la aproape 13.000 de lei per unitate, fiind produse tehnologice specializate importate în cantități foarte mici.

Compararea datelor din 2024 și 2025 arată o evoluție paradoxală: în 2025, Moldova a importat aproximativ 454 de mii de filtre, cu 11% mai puțin decât în 2024, când volumul era de peste 508 mii de unități. Cu toate acestea, valoarea totală a importurilor a crescut de la 110 milioane de lei la 117,3 milioane de lei, adică cu 7%. Prețul mediu al unui filtru a urcat de la 216 lei la 258 lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 19%. Potrivit analizei, această evoluție arată o schimbare structurală a pieței, în care importatorii cumpără mai puține produse ieftine, dar mai multe filtre specializate sau de calitate superioară.

În perioada analizată, filtrele au fost importate din 57 de țări. Germania este cel mai mare furnizor ca valoare, cu aproximativ 25% din piață, urmată de China, care domină în volum cu 21% din importuri, însă cu o pondere valorică mai mică, de aproximativ 12%, datorită prețurilor mai reduse. Această structură indică o piață bipolară, în care produsele ieftine din Asia coexistă cu echipamentele mai scumpe și de calitate europeană.

În total, 644 de companii din Moldova au importat filtre în perioada 2024–2025. Liderul pieței este compania Inter Cars Piese Auto SRL, care controlează aproximativ 22% din volum și 28% din valoarea importurilor. Pe locul doi se află BB-Dializa SRL, specializată în consumabile pentru hemodializă. În același timp, primele 15 companii controlează aproape 70% din valoarea pieței, ceea ce indică o piață relativ concentrată, dar totuși competitivă.

Potrivit economistului Iurie Rija, piața filtrelor din Moldova trece printr-o transformare calitativă: volumele scad, dar valoarea importurilor crește, pe fondul orientării către produse mai complexe și mai scumpe. Această evoluție reflectă modernizarea parcului auto, dezvoltarea sectorului medical și creșterea cererii pentru echipamente tehnice mai avansate în industrie și agricultură.