Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Duș rece pentru Bezos și Branson: Guvernul american înăsprește regulile și spune că nu pot fi numiți încă „astronauți”

Duș rece pentru Bezos și Branson: Guvernul american înăsprește regulile și spune că nu pot fi numiți încă „astronauți”

26 Iul. 2021, 10:43
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
26 Iul. 2021, 10:43 // Au Bani //  MD Bani

La scurt timp după ce Richard Branson și Jeff Bezos au zburat până la limita spațiului cosmic, iar la întoarcere au primit insigna cu aripi stilizate ce se acordă tuturor celor care ajung în spațiu, Guvernul Statelor Unite a modificat definiția statutului de „astronaut”, o măsură ce vine ca un duș rece pentru cei câțiva miliardari care se visează exploratori spațiali, scrie BBC.

Potrivit noilor reguli ale Administrației Federale a Aviației (FAA), aspiranții la statutul de astronaut trebuie să facă parte din echipajul de zbor și să contribuie la siguranța zborului spațial. Astfel, în viziunea guvernului american, Jeff Bezos și Sir Richard Branson, care au fost doar pasageri, nu pot fi numiți încă astronauți.

Sunt primele modificări aduse programului „civil” al FAA pentru cei care zboară în spațiu, program ce datează din 2004. Actualizările programului „Commercial Astronaut Wings” au fost anunțate chiar în aceeași zi în care Jeff Bezos de la Amazon a zburat la bordul rachetei sale Blue Origin către marginea spațiului.

Potrivit noilor reguli, pentru a fi considerați astronauți, cei care merg în spațiu trebuie să ajungă la 80 km deasupra suprafeței Pământului, lucru pe care atât Jeff Bezos, cât și Richard Branson l-au realizat. Dar dincolo de altitudine, agenția americană spune acum că viitorii astronauți trebuie, de asemenea, să fi „demonstrat activități în timpul zborului care au fost esențiale pentru siguranța publică sau au contribuit la siguranța zborurilor spațiale umane”.

Care sunt aceste activități rămâne să stabilească oficialii FAA.

Într-o declarație, FAA a declarat că aceste modificări adaptează mai bine rolul programului de a proteja siguranța publică în timpul zborurilor spațiale comerciale.

În SUA, există alte două posibilități de a obține insigna cu aripi pe care o primește un astronaut – prin intermediul armatei sau al NASA.

Aripile primite de Jeff Bezos și de Richard Branson, în urma călătoriei lor până la marginea spațiului, au fost insigne personalizate de către propriile companii.

La 11 iulie, Sir Richard Branson a zburat la bordul navei SpaceShipTwo a companiei sale Virgin Galactic până la limita spațiului. Zbordul s-a dorit a fi un test înainte de a le permite clienților să urce la bord, anul viitor, pentru astfel de escapade până la marginea lumii. Avionul a avut piloți.

În schimb, Jeff Bezos și ceilalți trei membri ai echipajului care au zburat la bordul navetei spațiale Blue Origin, ar putea emite mai puține pretenții la râvnitul titlu de astronaut, pentru că ei au fost într-un vehicul autonom. Chiar înaintea lansării,  de altfel, directorul general al Blue Origin, Bob Smith, spunea că „nu există cu adevărat nimic de făcut pentru un membru al echipajului” pe un vehicul autonom.

Cu toate acestea, rămâne un licăr de speranță pentru Richard Branson, Jeff Bezos și orice alt viitor privitor de stele care speră să fie recunoscut ca astronaut. Noul ordin al FAA menționează că distincțiile onorifice pot fi acordate pe baza meritelor – adică la discreția administratorului asociat al FAA.

„Aripile de astronaut” au fost acordate pentru prima dată astronauților Alan Shepard Jr. și Virgil Grissom la începutul anilor 1960 pentru participarea lor la programul Mercury Seven.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.