Alocații majorate veteranilor și lichidatorilor avariei de la Cernobîl. Prestațiile sociale vor crește până la 550 lei

De la 1 octombrie curent, veteranii celui de-al Doilea Război Mondial, veteranii războiului din Afganistan, participanții la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl și persoanele care au luptat pentru integritate Republicii Moldova în 1992, vor primi alocații mai mari de la stat. Un proiect în acest sens a fost aprobat, astăzi, de Parlament în prima lectură, scrie Realitatea.md.

Pentru persoanele cu dizabilități de pe urma celui de-al doilea război mondial, alocația se va majora cu 550 de lei, în funcție de gradul de dizabilitate:

cu dizabilități severe – de la 1000 la 1550 de lei;
cu dizabilități accentuate – de la 850 la 1400 lei;
cu dizabilități medii – de la 775 la 1325 de lei.

De asemenea, cu 550 de lei se va majora și alocația persoanelor cu dizabilități de pe urma acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova și persoanelor care au fost încadrate în grad de dizabilitate în urma participării la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Atomică Electrică Cernobîl.

Astfel, în funcție de gradul de dizabilitate, alocația se va majora:

cu dizabilități severe – de la 800 la 1350 de lei;
cu dizabilități accentuate – de la 650 la 1200 lei;
cu dizabilități medii – de la 575 la 1125 de lei.

Pentru soții supraviețuitori ai participanților la cel de-al doilea război mondial sau la acțiuni de luptă în timp de pace, căzuți la datorie, sau ai participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl decedați, ai persoanelor cu dizabilități de pe urma războiului decedate, alocația se va majora de la 500 la 750 de lei. De aceeași majorare vor beneficia și copiii persoanelor cu dizabilități de pe urma războiului decedate, ai participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl decedați.

Proiectul prevede majorarea alocației de stat, de la 500 la 750 de lei și pentru unul dintre părinții participanților la acțiunile de luptă în timp de pace sau la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova căzuți la datorie, participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl, decedați, participanților la acțiunile de luptă din Afganistan, precum și participanților la acțiunile de luptă de pe teritoriile altor state, victimelor reabilitate ale represiunilor politice din perioada anilor 1917–1990.

Circa 75 de persoane, decorate cu ordine și medalii pentru muncă asiduă și serviciu militar impecabil în spatele frontului în anii celui de-al Doilea Război Mondial, vor dispune de o alocație cu 325 de lei mai mare.

Pentru implementarea acestui proiect va fi necesară alocarea de mijloace financiare suplimentare din bugetul de stat, estimate la circa 31,0 mln de lei pentru trei luni ale anului 2021.

Urmare a adoptării, de către Parlament, a acestui proiect 37 698 de persoane vor beneficia de o alocație de stat majorată, conform calcului estimativ efectuat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

#prestatii sociale #majorare #alocatii #proiect #veterani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul unui deficit major de cartofi în Belarus, președintele Alexandr Lukașenko le-a recomandat cetățenilor să reducă consumul acestui aliment de bază. „O dată pe săptămână, de două ori maxim, și atunci copți sau piure”, a declarat liderul de la Minsk în timpul unei vizite în raionul Volkovysk, potrivit agenției oficiale BelTA. El a invocat și motive de sănătate, susținând că excesul de cartofi duce la îngrășare: „Dacă o să mâncăm cartofi așa cum scriem pe TikTok, n-o să mai fim slăbuți”.

Vorbind despre motivele crizei, Lukașenko a dat vina pe fermierii locali care ar fi preferat să exporte cartofii în Rusia, unde prețurile sunt de două-trei ori mai mari: „Unii au vrut să câștige — țăranii au exportat, fermierii au exportat. Pe de o parte. Pe de altă parte, s-a depistat și un fel de sabotaj pe undeva”.

Totuși, el a afirmat că situația s-ar fi stabilizat deja: „Nu văd probleme mari, deja apare prima recoltă de cartofi”, a spus președintele.

Problema lipsei cartofilor a fost sesizată încă din februarie, însă Lukașenko a recunoscut-o oficial abia pe 8 mai, invocând atunci faptul că agricultorii s-au reorientat către export, nemulțumiți de prețurile mici de achiziție pe piața internă. Ulterior, șeful statului a cerut mărirea producției de cartofi astfel încât să fie suficienți atât pentru Belarus, cât și pentru export în Rusia, precizând că „nu e vorba de caritate, ci de bani serioși”.

Ca parte a măsurilor anticriză, începând cu 27 mai, Belarus a ridicat și interdicția privind importul de cartofi din Uniunea Europeană.

Între timp, specialiștii din domeniu au explicat deficitul prin factori climatici nefavorabili în sezonul agricol anterior. Directorul Centrului de cercetare pentru cartoficultură din cadrul Academiei Naționale de Științe, Vadim Mahanko, dar și oficiali din Ministerul Agriculturii au respins ideea unui export masiv sau a unui sabotaj.

Totuși, în iunie, Lukașenko a lansat o nouă ipoteză: deficitul ar fi fost creat artificial, de „anumite persoane” implicate într-un complot împotriva conducerii statului. Numele acestora nu au fost dezvăluite.