Alocații majorate veteranilor și lichidatorilor avariei de la Cernobîl. Prestațiile sociale vor crește până la 550 lei

23 Sept. 2021, 23:07
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Sept. 2021, 23:07 // Actual //  MD Bani

De la 1 octombrie curent, veteranii celui de-al Doilea Război Mondial, veteranii războiului din Afganistan, participanții la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl și persoanele care au luptat pentru integritate Republicii Moldova în 1992, vor primi alocații mai mari de la stat. Un proiect în acest sens a fost aprobat, astăzi, de Parlament în prima lectură, scrie Realitatea.md.

Pentru persoanele cu dizabilități de pe urma celui de-al doilea război mondial, alocația se va majora cu 550 de lei, în funcție de gradul de dizabilitate:

  • cu dizabilități severe –  de la 1000 la 1550 de lei;
  • cu dizabilități accentuate – de la 850 la 1400 lei;
  • cu dizabilități medii – de la 775 la 1325 de lei.

De asemenea, cu 550 de lei se va majora și alocația persoanelor cu dizabilități de pe urma acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova și persoanelor care au fost încadrate în grad de dizabilitate în urma participării la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Atomică Electrică Cernobîl.

Astfel, în funcție de gradul de dizabilitate, alocația se va majora:

  • cu dizabilități severe – de la 800 la 1350 de lei;
  • cu dizabilități accentuate – de la 650 la 1200 lei;
  • cu dizabilități medii – de la 575 la 1125 de lei.

Pentru soții supraviețuitori ai participanților la cel de-al doilea război mondial sau la acțiuni de luptă în timp de pace, căzuți la datorie, sau ai participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl decedați, ai persoanelor cu dizabilități de pe urma războiului decedate, alocația se va majora de la 500 la 750 de lei. De aceeași majorare vor beneficia și copiii persoanelor cu dizabilități de pe urma războiului decedate, ai participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl decedați.

Proiectul prevede majorarea alocației de stat, de la 500 la 750 de lei și pentru unul dintre părinții participanților la acțiunile de luptă în timp de pace sau la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova căzuți la datorie, participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl, decedați, participanților la acțiunile de luptă din Afganistan, precum și participanților la acțiunile de luptă de pe teritoriile altor state, victimelor reabilitate ale represiunilor politice din perioada anilor 1917–1990.

Circa 75 de persoane, decorate cu ordine și medalii pentru muncă asiduă și serviciu militar impecabil în spatele frontului în anii celui de-al Doilea Război Mondial, vor dispune de o alocație cu 325 de lei mai mare.

Pentru implementarea acestui proiect va fi necesară alocarea de mijloace financiare suplimentare din bugetul de stat, estimate la circa 31,0 mln de lei pentru trei luni ale anului 2021.

Urmare a adoptării, de către Parlament, a acestui proiect 37 698 de persoane vor beneficia de o alocație de stat majorată, conform calcului estimativ efectuat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.