Amânare importantă pentru legea privind tranzacțiile în numerar. Ce schimbări aduce pentru piața imobiliară

Azi dimineață, în cadrul Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a fost aprobat un amendament important care amână intrarea în vigoare a Legii nr. 34 privind decontările în numerar. Astfel, legea nu va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2025, așa cum era prevăzut inițial, ci va fi aplicabilă abia din 1 aprilie 2025.

Potrivit declarației lui Radu Marian, această amânare oferă mai mult timp pentru îmbunătățirea procedurilor de transfer electronic și bancar în cazul tranzacțiilor imobiliare între persoane fizice. Legea are ca scop limitarea tranzacțiilor în numerar între două persoane fizice, impunând un plafon de 100 de salarii medii pe economie pentru tranzacțiile de imobile (aproximativ 1,6 milioane de lei sau 80.000 de euro în 2025) și 50 de salarii medii pe economie pentru tranzacțiile de automobile. Orice tranzacție care depășește aceste sume va trebui să fie realizată prin mijloace electronice.

Radu Marian a subliniat că, în această toamnă, a fost creat un grup de lucru care să optimizeze procesul de transfer electronic pentru tranzacțiile imobiliare. Acesta a precizat că au fost înregistrate progrese semnificative în simplificarea procedurii de prezentare a documentelor justificative necesare pentru depunerea numerarului la instituțiile financiare, dar că mai sunt de rezolvat anumite probleme legate de diferențele de curs valutar în tranzacțiile cu euro.

„Este important să înțelegem că reducerea numerarului în economie aduce costuri mai mici, mai multă transparență și un risc redus de fraudă sau spălare de bani. Aceasta este o practică deja implementată în multe țări europene și dezvoltate”, a declarat Radu Marian, subliniind că, de exemplu, Uniunea Europeană a stabilit recent o limită de 10.000 de euro pentru tranzacțiile în numerar, iar Ucraina a introdus de mult o limită similară de 24.000 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aminare #imobil #tranzactii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.