Amazon şi alte companii cumpără credite de carbon de 180 de milioane dolari pentru jungla amazoniană

Amazon şi alte cinci companii au convenit să cumpere credite de compensare a emisiilor de carbon care vor ajuta la conservarea pădurii tropicale din statul brazilian Para. Afacerea este evaluată la aproximativ 180 de milioane de dolari. Demersul se realizează prin iniţiativa de conservare a pădurilor LEAF Coalition.

Acordul reprezintă prima înţelegere a LEAF privind Amazonul, cea mai mare pădure tropicală din lume, care este vitală pentru a reduce schimbările climatice, a anunţat, în premieră, Reuters. Compania Amazon a confirmat achiziţia într-un comunicat, subliniind importanţa conservării pădurilor tropicale în abordarea schimbărilor climatice.

Chiar dacă interesul pentru creditele de carbon la nivel global nu a crescut, mai mulţi giganţii tehnologici precum Microsoft, Meta şi Google au făcut astfel de achiziţii în Brazila în acest an.

Alte 7 milioane de credite vor fi scoase la vânzare. Guvernele din SUA, Marea Britanie şi Norvegia au garantat o parte din aceste credite şi le vor cumpăra dacă firmele nu o fac.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carbon #amazon #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.