Ambasada SUA la Bucureşti: "Rusia a invadat Moldova, Georgia şi Ucraina... şi nu a mai plecat. Cine este agresorul?"

Într-o postare pe Facebook, Ambasada Statelor Unite la Bucureşti a postat o fotografie în care a amintit de invaziile Rusiei din ultimii 30 de ani, cele din Republica Moldova, Georgia şi Ucraina.

Ambasadaa SUA la Bucureşti a întrebat retoric „Vedeţi un tipar aici? Cine este agresorul”.

Rusia a invadat Republica Moldova în 1991-1992… şi nu a mai plecat. Rusia a invadat Georgia în 1991-1993 şi apoi în 2008… şi nu a mai plecat. Rusia a invadat Ucraina în 2014… şi nu a mai plecat. Vedeţi un tipar aici? Cine este agresorul?” a scris Ambasada americană la Bucureşti pe Facebook, scrie mediafax.ro.

Această postare vine la două zile după ce Statele Unite şi Rusia s-au întâlnit la Geneva cu privire la negocierile de securitate din estul Europei.

Au fost discuţii sincere şi directe”, a declarat subsecretarul de Stat american Wendy Sherman, care a condus delegaţia Statelor Unite. „Am prezentat o serie de idei prin care ambele ţări pot acţiona în sensul intereselor de securitate şi pentru îmbunătăţirea stabilităţii strategice. Statele Unite au propus o nouă întâlnire, pentru a discuta mai detaliat aceste teme bilaterale”, a precizat Wendy Sherman, conform cotidianului Le Figaro.

Delegaţia Rusiei a insistat pentru primirea de garanţii de securitate din partea NATO şi a dat asigurări că nu Rusia nu va ataca Ucraina. „Le-am explicat colegilor noştri americani că nu avem nicio intenţie de a ataca Ucraina. Nu există niciun motiv de escaladare a crizei din acest punct de vedere”, a declarat Serghei Riabkov, potrivit agenţiei Sputnik.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul.

Rusia va mai avea două întruniri în această săptămână, cu NATO la Bruxelles şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa(OSCE) la Viena, pentru a discuta despre garanţiile de securitate şi criza din Ucraina.

#agresor #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.