Amendă de 220 milioane de euro pentru Google. Ce acuzații aduce Franța gigantului tehnologic

Alphabet, compania mamă a Google, a acceptat să facă schimbări la unele din serviciile sale de publicitate online extrem de folosite, în urma încheierii unui acord cu Autoritatea de Reglementare Antitrust din Franţa.

În urma unei investigații s-a demonstrat că Google a abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţa de publicitate online. În urma acesteia Atoritatea de Reglementare Antotrust a amendat compania americană cu 220 milioane de euro (267,48 milioane de dolari).

„Decizia de a sancţiona Google are o importanţă deosebită deoarece este prima decizie din lume care se concentrează pe procesele algoritmice complexe de licitaţie pe care se bazează publicitatea online”, a afirmat Isabelle de Silva, şeful Autorităţii franceze de Reglementare Antitrust.

Potrivit De Silva, valoarea amenzii a fost redusă în urma încheierii acordului, dar nu a dat amănunte.

De asemenea, autoritatea similară din Italia anunţa recent că investighează gigantul american Google pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa de publicitate online a ţării.

Google este suspectat că a folosit cantitatea enormă de date pe care a colectat-o prin propriile sale aplicaţii pentru a-i opri pe operatorii rivali să concureze în mod eficient, iar ancheta ar urma să fie finalizată până în noiembrie 2021, a informat Autoritatea de Concurenţă din Italia (AGCM). Instituţia precizează că vânzările de publicitate online sunt a doua cea mai importantă sursă de venituri din sectorul media, iar reducerea concurenţei pe piaţă i-ar putea lipsi de resurse pe editori şi pe cei implicaţi în site-urile de ştiri, scrie Agerpres.

Investigaţia vine în urma unei plângeri formulate anul trecut de grupul italian de lobby IAB, din domeniul publicităţii digitale, şi se adaugă verificărilor activităţii Google de către autorităţile de reglementare din întreaga lume.

În 2019, piaţa italiană de publicitate online a înregistrat venituri de peste 3,3 miliarde de euro. Şi Comisia Europeană a impus Google o amendă de 1,49 miliarde de euro anul trecut, pentru că a împiedicat accesul rivalilor pe piaţa de publicitate online.

#Google #amenda #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.