Amenințările zilei de mâine! Republica Moldova săracă și fără bani în fața amenințărilor cizmei rusești

Invazia Ucrainei de către Rusia a stârnit discuția despre faptul dacă membrii europeni NATO cheltuiesc suficient pentru armata lor. NATO a stabilit un obiectiv neobligatoriu pentru țări pentru a se asigura că cheltuielile lor militare sunt de cel puțin 2% din PIB-ul lor. După cum putem vede, multe țări europene nu îndeplinesc această cerință.

Cei mai mulți bani pentru armată cheltuie Rusia (4,08%). Ucraina este a treia cu 3,23%. Grecia este a doua și are una dintre cele mai mari armate din Europa. Acest lucru se datorează în principal relației cu Turcia și numărului mare de insule și pe care grecii trebuie să le patruleze.

Celelalte țări care cheltuiesc mai mult de 2% pentru armata lor sunt situate în principal în jumătatea de est a Europei. Acestea sunt în mare parte țări care se învecinează cu Rusia (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). În jumătatea de vest a Europei, doar Marea Britanie și Portugalia ating obiectivul de 2%.

Micro-state excluse, Islanda este singura țară europeană fără o armată permanentă. este, de asemenea, singurul membru NATO fără o armată permanentă. Islanda este membră NATO datorită locației sale strategice. SUA asigură apărarea Islandei și chiar au avut o bază militară în Islanda până în 2006.

Dintre țările europene care au o armată permanentă, Irlanda cheltuiește cel mai puțin. Datorită locației sale relativ sigure, are mai puțin nevoie să cheltuiască mai mult pe armată. Următoarea țară este destul de surprinzătoare. Moldova are a treia cea mai mică cheltuială militară ca procent din PIB. O parte a Moldovei este ocupată de forțele separatiste și ruse (Transnistria). De asemenea, Rusia a făcut aluzie că vrea să invadeze Moldova după Ucraina. În ciuda tuturor amenințărilor posibile, Moldova are una dintre cele mai mici cheltuieli militare din Europa.

„Cât de mult cheltuiește o țară pentru armata sa, nu reflectă neapărat puterea armatei. Am văzut cum în Rusia corupția, moralul scăzut și tehnologia/echipamentul învechit pot scădea grav calitatea armatei, în ciuda finanțării mari”, punctează analiștii de la Landgiest.

Republica Moldova alocă foarte puțin pentru apărare. Bugetul pentru apărare este 0,41% din PIB. De exemplu în anul 2022 bugetul pentru apărare este de 1,4 miliarde de lei. Guvernul intenționează să crească anul viitor, cu circa 2/3, bugetul pentru apărare. Proiectul legii bugetului de stat prevede că în 2023, pentru domeniul apărării se planifică aproape 1,5 miliarde de lei.

#aparare #PIB #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.