Amenințările zilei de mâine! Republica Moldova săracă și fără bani în fața amenințărilor cizmei rusești

Invazia Ucrainei de către Rusia a stârnit discuția despre faptul dacă membrii europeni NATO cheltuiesc suficient pentru armata lor. NATO a stabilit un obiectiv neobligatoriu pentru țări pentru a se asigura că cheltuielile lor militare sunt de cel puțin 2% din PIB-ul lor. După cum putem vede, multe țări europene nu îndeplinesc această cerință.

Cei mai mulți bani pentru armată cheltuie Rusia (4,08%). Ucraina este a treia cu 3,23%. Grecia este a doua și are una dintre cele mai mari armate din Europa. Acest lucru se datorează în principal relației cu Turcia și numărului mare de insule și pe care grecii trebuie să le patruleze.

Celelalte țări care cheltuiesc mai mult de 2% pentru armata lor sunt situate în principal în jumătatea de est a Europei. Acestea sunt în mare parte țări care se învecinează cu Rusia (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). În jumătatea de vest a Europei, doar Marea Britanie și Portugalia ating obiectivul de 2%.

Micro-state excluse, Islanda este singura țară europeană fără o armată permanentă. este, de asemenea, singurul membru NATO fără o armată permanentă. Islanda este membră NATO datorită locației sale strategice. SUA asigură apărarea Islandei și chiar au avut o bază militară în Islanda până în 2006.

Dintre țările europene care au o armată permanentă, Irlanda cheltuiește cel mai puțin. Datorită locației sale relativ sigure, are mai puțin nevoie să cheltuiască mai mult pe armată. Următoarea țară este destul de surprinzătoare. Moldova are a treia cea mai mică cheltuială militară ca procent din PIB. O parte a Moldovei este ocupată de forțele separatiste și ruse (Transnistria). De asemenea, Rusia a făcut aluzie că vrea să invadeze Moldova după Ucraina. În ciuda tuturor amenințărilor posibile, Moldova are una dintre cele mai mici cheltuieli militare din Europa.

„Cât de mult cheltuiește o țară pentru armata sa, nu reflectă neapărat puterea armatei. Am văzut cum în Rusia corupția, moralul scăzut și tehnologia/echipamentul învechit pot scădea grav calitatea armatei, în ciuda finanțării mari”, punctează analiștii de la Landgiest.

Republica Moldova alocă foarte puțin pentru apărare. Bugetul pentru apărare este 0,41% din PIB. De exemplu în anul 2022 bugetul pentru apărare este de 1,4 miliarde de lei. Guvernul intenționează să crească anul viitor, cu circa 2/3, bugetul pentru apărare. Proiectul legii bugetului de stat prevede că în 2023, pentru domeniul apărării se planifică aproape 1,5 miliarde de lei.

#aparare #PIB #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat lapte și produse lactate în valoare totală de 23,4 milioane de dolari în perioada ianuarie–noiembrie 2025, potrivit datelor Serviciul Vamal obținute de RUPOR.MD. Volumul total al importurilor de produse încadrate a fost de 26.717 tone.

Cea mai mare parte a importurilor de lapte ca materie primă a provenit din Ucraina, care a livrat 16.786 tone, în valoare de 12,14 milioane USD, echivalentul a 66,1% din totalul importurilor de lapte neconcentrat. Pe locul doi se situează România, cu 4.752 tone importate (3,59 milioane USD, 18,7%), urmată de Polonia – 2.273 tone (2,16 milioane USD, 8,9%) și Belarus – 1.499 tone (1,30 milioane USD, 5,9%).

În cazul smântânii cu conținut de grăsime de peste 10%, dependența de importuri este și mai accentuată. Ucraina domină acest segment cu 1.047 tone, în valoare de 2,96 milioane USD, ceea ce reprezintă 80,2% din total. Importuri semnificative au fost realizate și din Polonia (169,7 tone, 13%) și Germania (22 tone, 1,7%).

Datele vamale arată că Republica Moldova importă masiv și produse lactate procesate. Pentru categoria lapte și smântână neconcentrate cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, importurile au ajuns la 26.737 tone, în valoare de 15,1 milioane USD, principalele surse fiind Ucraina (67,7%), România (17,8%) și Polonia (9,1%).

Totodată, la poziția lapte și smântână concentrate sau cu adaos de zahăr, importurile au totalizat 25.257 tone, cu o valoare de 7,83 milioane USD. Belarus rămâne principalul furnizor pe acest segment, cu 14.535 tone importate, reprezentând 68,6% din total, urmat de Germania (14,2%) și Polonia (9,8%).