America trece printr-un boom fără precedent al construcţiilor de fabri

Construcţia de fabrici noi în SUA atinge niveluri fără precedent, cheltuielile în acest sector aproape dublându-se în ultimul an după ce administraţia Biden a adoptat legi care oferă sute de miliarde de dolari sub formă de subvenţii şi alte forme de susţinere pentru industrii ca energia curată şi semiconductoarele, scrie Bloomberg.

Alte economii avansate nu înregistrează în prezent un fenomen similar, indică date recente ale Departamentului de Trezorerie.
Americanii încearcă în acest fel să inverseze, cel puţin în anumite industrii, dezindustrializarea pe termen lung a economiei. Boomul se rezumă la SUA, în Germania şi Japonia de exemplu activitatea din sector fiind stabilă sau în scădere faţă de nivelurile prepandemice.

Acest boom a jucat un rol vital în accelerarea neaşteptată a economiei în trimestrul al doilea al acestui an. Creşterea investiţiilor companiilor în T2 a compensat o încetinire a cheltuielilor consumatorilor şi a ajutat creşterea economiei americane să accelereze la 2,4% când majoritatea economiştilor anticipaseră o restrângere uşoară.
Contribuţia cheltuielilor pe construcţia de fabrici la creşterea din T2 a fost cea mai mare din 1981.

Dacă redresarea sectorului manufacturier promisă de Biden se va materializa pe de-a-ntregul, după cum o sugerează indicatori preliminari, acesta se va lăuda că a realizat ceea ce alţi preşedinţi nu au reuşit.
Există însă riscuri, avertizează Rick Newman, editorialist la Finance Yahoo.

Biden îndreaptă economia americană către o politică industrială mai agresivă decât în orice altă perioadă a istoriei moderne, guvernul, mai degrabă decât forţele de piaţă, determinând unde merge capitalul privat.
Există pericolul ca stimulentele guvernamentale puternice să atragă investiţiile private către anumite sectoare şi departe de altele care ar putea genera mai multă inovaţie şi creştere pe termen lung, argumenta recent Adam Posen, economist la Peterson Institute for International Economics.

Există mai apoi întrebarea dacă există suficienţi muncitori calificaţi pentru toate fabricile viitoare, având în vedere că piaţa muncii se află deja sub presiune.

De asemenea, boomul fabricilor promite să aducă investiţii şi slujbe bine plătite în zone disperate după ele. Însă, există de asemenea semne de întrebare dacă există infrastructură adecvată pentru a susţine fabricile noi, cât şi temeri legate de impactul asupra comunităţilor din jur, scrie Bloomberg Businessweek.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fabrici #constructie #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea deveni membră a Uniunii Europene până în 2028–2029, dacă va menține ritmul actual al reformelor și negocierilor. Declarația aparține expertei Clara Volintiru, implicată de-a lungul timpului în programe operaționale și consultanță în România, într-un interviu acordat pentru Realitatea.

„Ce văd în Republica Moldova, vorbind cu întregul arc administrativ, este o voință acerbă de a parcurge cât mai bine și cât mai repede aceste etape de negociere și reformă internă. Mie personal mi se pare un termen realist și vă spun cu toată responsabilitatea unui expert în domeniu, dar o spun și pentru că observ cu adevărat importanța alegerilor care urmează să aibă loc la sfârșitul lunii septembrie”, a afirmat Volintiru.

Potrivit acesteia, succesul procesului de aderare nu depinde doar de orientarea geopolitică a guvernării, ci și de implicarea și eficiența cu care sunt implementate reformele. „Cred că Moldova trebuie să se teamă în această etapă, dincolo de orientarea geopolitică, care știm deja că poate fi un risc major. Trebuie însă să se teamă și de o abordare leneșă, care să întârzie lucrurile sub pretextul că trebuie revizuite sau discutate. Din păcate, avem exemple negative, precum cazul Georgiei, unde nu s-a spus niciodată franc că nu se dorește integrarea, dar s-a demonstrat prin întârziere și dezangajament”, a explicat experta.

În același timp, Clara Volintiru consideră că războiul din Ucraina a avut un efect paradoxal pozitiv asupra parcursului european al Republicii Moldova. „Cred că războiul din Ucraina a deschis foarte clar ochii comunității internaționale, arătând că trebuie acționat rapid și eficient, în timp real. Situația a ajutat Republica Moldova, iar reziliența Ucrainei a menținut frontul de vest relativ stabil”, a precizat ea.

Astfel, atât voința internă a autorităților, cât și circumstanțele geopolitice externe susțin o perspectivă realistă ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene până la sfârșitul deceniului.