America trece printr-un boom fără precedent al construcţiilor de fabri

Construcţia de fabrici noi în SUA atinge niveluri fără precedent, cheltuielile în acest sector aproape dublându-se în ultimul an după ce administraţia Biden a adoptat legi care oferă sute de miliarde de dolari sub formă de subvenţii şi alte forme de susţinere pentru industrii ca energia curată şi semiconductoarele, scrie Bloomberg.

Alte economii avansate nu înregistrează în prezent un fenomen similar, indică date recente ale Departamentului de Trezorerie.
Americanii încearcă în acest fel să inverseze, cel puţin în anumite industrii, dezindustrializarea pe termen lung a economiei. Boomul se rezumă la SUA, în Germania şi Japonia de exemplu activitatea din sector fiind stabilă sau în scădere faţă de nivelurile prepandemice.

Acest boom a jucat un rol vital în accelerarea neaşteptată a economiei în trimestrul al doilea al acestui an. Creşterea investiţiilor companiilor în T2 a compensat o încetinire a cheltuielilor consumatorilor şi a ajutat creşterea economiei americane să accelereze la 2,4% când majoritatea economiştilor anticipaseră o restrângere uşoară.
Contribuţia cheltuielilor pe construcţia de fabrici la creşterea din T2 a fost cea mai mare din 1981.

Dacă redresarea sectorului manufacturier promisă de Biden se va materializa pe de-a-ntregul, după cum o sugerează indicatori preliminari, acesta se va lăuda că a realizat ceea ce alţi preşedinţi nu au reuşit.
Există însă riscuri, avertizează Rick Newman, editorialist la Finance Yahoo.

Biden îndreaptă economia americană către o politică industrială mai agresivă decât în orice altă perioadă a istoriei moderne, guvernul, mai degrabă decât forţele de piaţă, determinând unde merge capitalul privat.
Există pericolul ca stimulentele guvernamentale puternice să atragă investiţiile private către anumite sectoare şi departe de altele care ar putea genera mai multă inovaţie şi creştere pe termen lung, argumenta recent Adam Posen, economist la Peterson Institute for International Economics.

Există mai apoi întrebarea dacă există suficienţi muncitori calificaţi pentru toate fabricile viitoare, având în vedere că piaţa muncii se află deja sub presiune.

De asemenea, boomul fabricilor promite să aducă investiţii şi slujbe bine plătite în zone disperate după ele. Însă, există de asemenea semne de întrebare dacă există infrastructură adecvată pentru a susţine fabricile noi, cât şi temeri legate de impactul asupra comunităţilor din jur, scrie Bloomberg Businessweek.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fabrici #constructie #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.