Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


America trece printr-un boom fără precedent al construcţiilor de fabri

America trece printr-un boom fără precedent al construcţiilor de fabri

15 Oct. 2023, 07:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Oct. 2023, 07:37 // Actual //  bani.md

Construcţia de fabrici noi în SUA atinge niveluri fără precedent, cheltuielile în acest sector aproape dublându-se în ultimul an după ce administraţia Biden a adoptat legi care oferă sute de miliarde de dolari sub formă de subvenţii şi alte forme de susţinere pentru industrii ca energia curată şi semiconductoarele, scrie Bloomberg.

Alte economii avansate nu înre­gis­trează în prezent un fenomen si­milar, indică date recente ale De­partamentului de Trezorerie.
Americanii încearcă în acest fel să inverseze, cel puţin în anumite in­dustrii, dezindustrializarea pe termen lung a economiei. Boomul se rezu­mă la SUA, în Germania şi Japonia de exemplu activitatea din sector fiind stabilă sau în scădere faţă de nivelu­rile prepandemice.

Acest boom a jucat un rol vital în accelerarea neaşteptată a economiei în trimestrul al doilea al acestui an. Creşterea investiţiilor companiilor în T2 a compensat o încetinire a chel­tuie­lilor consumatorilor şi a ajutat creşterea economiei americane să accelereze la 2,4% când majoritatea economiştilor anticipaseră o restrân­gere uşoară.
Contribuţia cheltuielilor pe con­struc­ţia de fabrici la creşterea din T2 a fost cea mai mare din 1981.

Dacă redresarea sectorului ma­nufacturier promisă de Biden se va materializa pe de-a-ntregul, după cum o sugerează indicatori prelimi­nari, acesta se va lăuda că a realizat ceea ce alţi preşedinţi nu au reuşit.
Există însă riscuri, avertizează Rick Newman, editorialist la Finance Yahoo.

Biden îndreaptă economia ame­ricană către o politică industrială mai agresivă decât în orice altă pe­rioadă a istoriei moderne, guvernul, mai de­grabă decât forţele de piaţă, deter­minând unde merge capitalul privat.
Există pericolul ca stimulentele guvernamentale puternice să atragă investiţiile private către anumite sectoare şi departe de altele care ar putea genera mai multă inovaţie şi creştere pe termen lung, argumenta recent Adam Posen, economist la Peterson Institute for International Economics.

Există mai apoi întrebarea dacă există suficienţi muncitori calificaţi pentru toate fabricile viitoare, având în vedere că piaţa muncii se află deja sub presiune.

De asemenea, boomul fabricilor promite să aducă investiţii şi slujbe bine plătite în zone disperate după ele. Însă, există de asemenea semne de întrebare dacă există infrastructură adecvată pentru a susţine fabricile noi, cât şi temeri legate de impactul asupra comunităţilor din jur, scrie Bloomberg Businessweek.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.