Slusari îl desființează pe Bolea: Ar trebui să-și dea demisia după dezastrul provocat fermierilor

În loc de a-și recunoaște propriile greșeli, ministru Bolea le ascunde sub paravanul absolut demagogic despre oameni înguști la minte, care chipurile vor să interzică toate importurile în Moldova, susține reprezentantul Forței Fermierilor, Alexandr Slusari.

„Deci, au fost oameni înguști reprezentanții guvernelor României, Poloniei, Slovaciei, Bulgariei și Ungariei, care în primăvară 2023 au interzis sau au limitat importurile de cereale și oleaginoase din Ucraina. Și de ce sunt „proști” miniștrii din țările Uniunii Europene! Iată că omul cu gândire globală Vladimir Bolea nu a mers sincron cu acești oameni „limitați” la gândire”, se arată indignat Slusari față de declarațiile recente ale ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea.

Drept rezultat, potrivit lui Slusari, în toamnă sute de fermieri mici distruși din cauza prețurilor derizorii la cereale și floarea soarelui și eram la un pas de a fi restricționate exporturile noastre de cereale și oleaginoase în România ca reexportul din Ucraina, ceea ce ar fi o catastrofă pentru Moldova.

„Atunci domnul Bolea și-a îngustat un pic mintea și totuși a acceptat licențiere a importului de grâu, porumb și floare soarelui. Dar în mare parte deja era târziu. De aia și avem acum o groază de agricultori mici falimentați, criza materiei pentru producerea uleiului vegetal și insistența de la Trans Oil pentru importul de floarea soarelui din Ucraina”, a mai spus reprezentantul Forței Fermierilor.

În concluzie, Slusari afirmă că Bolea, dacă ar avea măcar un gram de responsabilitate, după dezastrul provocat fermierilor ar trebui să iasă public să își ceară scuze de la agricultori și să demisioneze. Dar degeaba să așteptăm așa ceva de la domnul Bolea. Toți împrejur sunt oameni înguști la minte, doar el este D’Artagnan. Prioritatea pentru dânsul acum este de băgat forțat pe toți fermieri în camerele….agricole. Unica soluție pentru lărgirea minților acestora. Care rămâne cu mintea îngustă și nu acceptă să stea în cameră, nu va primi subvenții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #ministru #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.