UE permite Moldovei să exporte carne înghețată, dar nu avem ce livra

Agenții economici din R. Moldova vor putea exporta în Uniunea Europeană carne refrigerată și carne congelată, potrivit anunțului premierul Dorin Recean, în cadrul ședinței Guvernului.

În 11 luni ale anului 2023, Republica Moldova (fără regiunea transnistreană) nu a exportat nicio o tonă de carne procesată de vită, porc sau pasăre, arată o analiză a datelor vamale efectuată de expertul Iurie Rija. Asta deși din martie 2023, Republica Moldova are undă verde la exportul de carne pe piața UE.

Datele vamale arată că în ultimii ani că Republica Modlova nu exportă carne de vită sau de porc.

Datele oficiale arată că în Republica Moldova activează 43 de unități de creștere a păsărilor și circa 227.000 de gospodării individuale de creștere a păsărilor, în care sunt crescute, în total, un număr de aproximativ șase milioane de păsări.

De asemenea, în Republica Moldova funcționează 24 de abatoare pentru sacrificarea păsărilor, care furnizează anual circa 45 mii tone de carne de pasăre, precum și 12 centre de colectare a ouălor, în care sunt înregistrate anual circa 253 milioane de ouă.

Expertul Iurie Rija susţine însă că procesatorii de carne se confruntă cu o provocare semnificativă, întrucât capacitatea lor de producţie nu poate fi integral acoperită de resursele interne.

În acelaşi timp importurile de carne de pasăre şi organe comestibile, carne de vită, carne şi slănină de porc, în 11 luni ale aceluiași an s-au ridicat la circa 35.400 de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #carne #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.