Andrei Spânu despre tariful la gaz: Pentru aprilie nu se va schimba, ulterior însă ar putea crește

Problemele din sectorul energetic, dar și soluțiile în domeniu, au fost obiectul discuțiilor la emisiunea Punctul pe azi de la TVR Moldova cu vicepremierul, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, scrie Realitatea.md.

Recent la Berlin unde a avut loc lansarea Platformei de Sprijin pentru Moldova s-au discutat și soluții energetice pentru țara noastră. Potrivit vicepremierului, la Berlin au fost discutate proiecte de eficiență energetică pentru Moldova în valoare de 700-800 de milioane de dolari precum și proiectul Casa verde în valoare de 100 de milioane de dolari, ce prevede subvenționarea financiară a populației de a-și achiziționa panouri fotovoltaice, dar și alte aspecte energetice. Acestea urmează ulterior a fi implementate pe parcurs. Scopul acestor proiecte este de a utiliza cât mai rațional resursele energetice și de a spori astfel eficiența energetică a țării, a spus Andrei Spînu.

În contextul inițierii de către UE a unei platforme comune de negocieri a țărilor UE a prețului la gazele naturale și posibilitatea participării și Republicii Moldova la ea, Andrei Spânu a declarat că astfel puterea noastră de negociere va crește.

„Odată accesând această platformă, Moldova nu va mai negocia singură, ori până acuma am fost nevoiți să negociem unu la unu (Republica Moldova-Gazprom), și în acest sens capacitatea, puterea noastră de negociere este mică. Și asta a înțeles UE că este mult mai convenabil să negociezi ca întreaga UE decât să negocieze fiecare țară în parte, pentru că puterea de negociere crește. Și noi salutăm acest mesaj al UE, care permite și unei țări non-UE să poată beneficia de acest mecanism.” – a menționat Spînu.

În continuare, vicepremierul s-a referit la modificările aduse de Parlament astăzi la Legea gazelor, care prevede asigurarea securității energetice. Potrivit lui noile modificări aduc două lucruri importante în domeniu: rezerva de stat a gazelor și pachetul energetic III.

„Prima: noi vom fi obligați să construim o rezervă de stat a gazelor în perioada de vară pentru minim două luni de iarnă, asta ar însemna peste 300 de milioane metri cubi de gaz. Și acolo sunt două mecanisme una care obligă ca furnizorii de gaze să facă timp de patru ani aceste rezerve și alta care oferă și statului posibilitatea de a-și face rezerve. Și astfel Moldova va fi prima țară din Europa care își pune obligația de stat de a-și face rezerve.

Al doilea element important este pachetul III energetic, în acest sens în noua lege a gazelor se face claritate cum se ajunge la separarea operatorului de transport de celelalte operațiuni pe piața gazelor, astfel ca cel devreme în vreo 14 luni să avem această separare realizată.”

Un alt subiect discutat a fost posibilitatea și perspectivele achiziționării de gaze naturale de la Azerbaidjan. Lucrurile urmează să evolueze în următoarele luni.

„Discuțiile sunt foarte avansate și noi am ajuns să discutăm chestiuni foarte concrete. Trebuie să menționăm că Azerbaijanul este în discuție și cu UE, inclusiv România, și cred că vom avea o soluție la pachet în acest sens în contextul platformei comune de achiziție a UE. Rute de a aduce gaz din Azerbaidjan sunt, prin coridorul sudic, dar mai sunt ajustări precum interconectorul dintre Bulgaria și Grecia care urmează a fi finalizat la sfârșitul lui iunie. Deci vom observa cum evoluează lucrurile în următoarele luni. Referitor la preț încă nu s-a discutat.”

Următoarea temă abordată a fost auditul de la Moldova Gaz care nu se reușește de a fi efectuat până la 1 mai, astfel că rezilierea contractului poate fi foarte probabilă, însă Andrei Spînu spune că nu știe cum se va comporta partea rusă în acest sens și că suntem pregătiți pentru toate scenariile, oricum gaz va fi, problema rămâne prețul.

„Principala provocare pentru guvern acum este prețul gazelor, pentru că la nivel de livrări de gaze de la cine putem cumpăra, noi ne-am făcut treaba. Incertitudinea în care ne aflăm este foarte mare, iar noi încercăm să găsim cea mai ieftină soluție pentru achiziționarea gazului pentru perioadele următoare, respectiv nu este îngrijorare mare dacă vom avea sau nu gaz, la fel și electricitate. Ce contează însă e să găsim cele mai bune condiții și acest proces este extrem, extrem de complicat, tocmai din motivul că avem război în Ucraina și avem o situație atipică când pe bursă prețul la gazele naturale după încheierea sezonului de încălzire e mai mare decât pe perioada iernii.” a subliniat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

În acest context, vicepremierul a menționat că tariful la gazele naturale pentru luna aprilie nu va crește, dar pentru lunile următoare urmează să vedem la ce preț vom reuși să achiziționăm gaz.

#gaz natural #tarif #andrei spinu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Giganții globali ai industriei alcoolului traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Valoarea de piață a celor mai mari producători de bere, vin și băuturi spirtoase listați la bursă a scăzut cu 830 de miliarde de dolari în ultimii patru ani, potrivit unei analize realizate de Bloomberg, citată de Agerpres.

Sectorul trece printr-o transformare structurală profundă, alimentată de schimbarea comportamentului consumatorilor, preocupările tot mai mari legate de sănătate și presiunile economice globale.

„Avem o schimbare structurală în desfășurare: oamenii beau mai puțin”, a explicat Sarah Simon, analist la Morgan Stanley, avertizând că marii producători sunt forțați să se adapteze rapid unui model de consum complet diferit.

Acțiunile unor companii precum Diageo (Johnnie Walker, Smirnoff), Pernod Ricard, Rémy Cointreau, Brown-Forman (Jack Daniel’s) și Treasury Wine Estates au coborât în 2025 la minimele ultimului deceniu. În China, titlurile gigantului Kweichow Moutai se tranzacționează cu peste 40% sub vârful atins în 2021.

Criza este alimentată de tarifele comerciale americane, de dobânzile ridicate care reduc cheltuielile de consum, dar și de creșterea prețurilor materiilor prime. În China, restricțiile privind consumul de alcool la evenimente oficiale și scăderea încrederii gospodăriilor au amplificat declinul.

Marile grupuri din industrie se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriilor, restructurări și o volatilitate crescută a managementului. În ultimul an, companii precum Diageo, Rémy Cointreau, Campari, Treasury Wine, Molson Coors și Suntory și-au schimbat directorii generali, iar Moutai a pierdut doi președinți în mai puțin de doi ani.

Un sondaj Gallup arată că, în SUA, ponderea adulților care consumă alcool a coborât la cel mai scăzut nivel din 1939, anul în care au început măsurătorile. Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile americane promovează reducerea consumului de alcool, accentuând declinul în rândul generațiilor X, Y și Z.

„Impactul asupra consumului de alcool este de patru ori mai mare decât cel al crizei financiare. Nu ne vom întoarce la ritmurile de creștere din trecut”, avertizează Laurence Whyatt, analist la Barclays.

Pentru a compensa pierderile, marii producători lansează băuturi fără alcool și explorează noi segmente de piață. Carlsberg a introdus un cidru non-alcoolic, campari a lansat băutura Crodino în SUA, diageo a cumpărat brandul american Ritual Zero Proof, iar divizia de băuturi a LVMH, Moët Hennessy, a investit în producătorul de spumant fără alcool French Bloom.

Cu toate acestea, perspectivele rămân sumbre. Analista Sarah Simon afirmă că acțiunile companiilor din industria alcoolului primesc acum cele mai multe recomandări negative dintre toate firmele de bunuri de consum din Europa.

„Industria alcoolului începe să semene tot mai mult cu cea a tutunului — o comparație de neimaginat acum cinci ani”, spune Andrew Gowen, director de cercetare la Bell Asset Management, adăugând că declinul vânzărilor va forța companiile să reducă costurile și să lanseze produse mai ieftine.