Andrei Spânu despre tariful la gaz: Pentru aprilie nu se va schimba, ulterior însă ar putea crește

Problemele din sectorul energetic, dar și soluțiile în domeniu, au fost obiectul discuțiilor la emisiunea Punctul pe azi de la TVR Moldova cu vicepremierul, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, scrie Realitatea.md.

Recent la Berlin unde a avut loc lansarea Platformei de Sprijin pentru Moldova s-au discutat și soluții energetice pentru țara noastră. Potrivit vicepremierului, la Berlin au fost discutate proiecte de eficiență energetică pentru Moldova în valoare de 700-800 de milioane de dolari precum și proiectul Casa verde în valoare de 100 de milioane de dolari, ce prevede subvenționarea financiară a populației de a-și achiziționa panouri fotovoltaice, dar și alte aspecte energetice. Acestea urmează ulterior a fi implementate pe parcurs. Scopul acestor proiecte este de a utiliza cât mai rațional resursele energetice și de a spori astfel eficiența energetică a țării, a spus Andrei Spînu.

În contextul inițierii de către UE a unei platforme comune de negocieri a țărilor UE a prețului la gazele naturale și posibilitatea participării și Republicii Moldova la ea, Andrei Spânu a declarat că astfel puterea noastră de negociere va crește.

„Odată accesând această platformă, Moldova nu va mai negocia singură, ori până acuma am fost nevoiți să negociem unu la unu (Republica Moldova-Gazprom), și în acest sens capacitatea, puterea noastră de negociere este mică. Și asta a înțeles UE că este mult mai convenabil să negociezi ca întreaga UE decât să negocieze fiecare țară în parte, pentru că puterea de negociere crește. Și noi salutăm acest mesaj al UE, care permite și unei țări non-UE să poată beneficia de acest mecanism.” – a menționat Spînu.

În continuare, vicepremierul s-a referit la modificările aduse de Parlament astăzi la Legea gazelor, care prevede asigurarea securității energetice. Potrivit lui noile modificări aduc două lucruri importante în domeniu: rezerva de stat a gazelor și pachetul energetic III.

„Prima: noi vom fi obligați să construim o rezervă de stat a gazelor în perioada de vară pentru minim două luni de iarnă, asta ar însemna peste 300 de milioane metri cubi de gaz. Și acolo sunt două mecanisme una care obligă ca furnizorii de gaze să facă timp de patru ani aceste rezerve și alta care oferă și statului posibilitatea de a-și face rezerve. Și astfel Moldova va fi prima țară din Europa care își pune obligația de stat de a-și face rezerve.

Al doilea element important este pachetul III energetic, în acest sens în noua lege a gazelor se face claritate cum se ajunge la separarea operatorului de transport de celelalte operațiuni pe piața gazelor, astfel ca cel devreme în vreo 14 luni să avem această separare realizată.”

Un alt subiect discutat a fost posibilitatea și perspectivele achiziționării de gaze naturale de la Azerbaidjan. Lucrurile urmează să evolueze în următoarele luni.

„Discuțiile sunt foarte avansate și noi am ajuns să discutăm chestiuni foarte concrete. Trebuie să menționăm că Azerbaijanul este în discuție și cu UE, inclusiv România, și cred că vom avea o soluție la pachet în acest sens în contextul platformei comune de achiziție a UE. Rute de a aduce gaz din Azerbaidjan sunt, prin coridorul sudic, dar mai sunt ajustări precum interconectorul dintre Bulgaria și Grecia care urmează a fi finalizat la sfârșitul lui iunie. Deci vom observa cum evoluează lucrurile în următoarele luni. Referitor la preț încă nu s-a discutat.”

Următoarea temă abordată a fost auditul de la Moldova Gaz care nu se reușește de a fi efectuat până la 1 mai, astfel că rezilierea contractului poate fi foarte probabilă, însă Andrei Spînu spune că nu știe cum se va comporta partea rusă în acest sens și că suntem pregătiți pentru toate scenariile, oricum gaz va fi, problema rămâne prețul.

„Principala provocare pentru guvern acum este prețul gazelor, pentru că la nivel de livrări de gaze de la cine putem cumpăra, noi ne-am făcut treaba. Incertitudinea în care ne aflăm este foarte mare, iar noi încercăm să găsim cea mai ieftină soluție pentru achiziționarea gazului pentru perioadele următoare, respectiv nu este îngrijorare mare dacă vom avea sau nu gaz, la fel și electricitate. Ce contează însă e să găsim cele mai bune condiții și acest proces este extrem, extrem de complicat, tocmai din motivul că avem război în Ucraina și avem o situație atipică când pe bursă prețul la gazele naturale după încheierea sezonului de încălzire e mai mare decât pe perioada iernii.” a subliniat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

În acest context, vicepremierul a menționat că tariful la gazele naturale pentru luna aprilie nu va crește, dar pentru lunile următoare urmează să vedem la ce preț vom reuși să achiziționăm gaz.

#gaz natural #tarif #andrei spinu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei va creşte cu doar 1% în 2025, al patrulea an al războiului din Ucraina, a recunoscut vineri preşedintele rus, Vladimir Putin, în timpul intervenţiei sale în faţa presei şi a cetăţenilor, transmisă în direct la televiziune, informează EFE, potrivit Agerpres.

“Creşterea PIB-ului (în 2025) este de 1%”, a afirmat el şi a adăugat că, “dacă analizăm ultimii trei ani, creşterea totală a fost de 9,7%”. Şeful statului rus a mai adăugat că, între timp, “în această perioadă creşterea economiei în zona euro a fost de 3,1%”.

Preşedintele Vladimir Putin a indicat că încetinirea economiei ruse “este o acţiune conştientă a Guvernului, a Băncii Centrale a Rusiei şi, în special, a conducerii statului rus, legată de controlul inflaţiei”.

“Şi trebuie să subliniem că rezolvăm această sarcină în termeni generali deoarece ne-am propus obiectivul de a reduce inflaţia cel puţin până la 6%”, a declarat liderul de la Kremlin, indicând că cel mai probabil acest indicator va fi mai mic şi se va situa în jurul valorii de 5,7-5,8%.

El a subliniat că “reducerea ritmului de creştere economică este un pas conştient, preţul pentru a menţine calitatea economiei şi a indicatorilor macroeconomici”.

A mai susţinut că, în 2025, producţia industrială a crescut în paralel cu PIB-ul cu 1%, “dar industria prelucrătoare a crescut cu 3,1%”.

Fără a se referi la cheltuielile militare ale anului care se încheie, Vladimir Putin a afirmat că “deficitul bugetului federal este de 2,6%” şi a prognozat că acest indicator se va reduce la 1,6% în 2026.

Din cauza sancţiunilor americane împotriva celor două cele mai mari companii petroliere ruseşti, în noiembrie exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut cu 35%. În plus, Ministerul rus al Apărării a recunoscut săptămâna aceasta că statul a cheltuit aproximativ 140 de miliarde de dolari în campania militară din Ucraina în 2025, adică 5,1% din bugetul federal.