Andrei Spânu despre tariful la gaz: Pentru aprilie nu se va schimba, ulterior însă ar putea crește

Problemele din sectorul energetic, dar și soluțiile în domeniu, au fost obiectul discuțiilor la emisiunea Punctul pe azi de la TVR Moldova cu vicepremierul, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, scrie Realitatea.md.

Recent la Berlin unde a avut loc lansarea Platformei de Sprijin pentru Moldova s-au discutat și soluții energetice pentru țara noastră. Potrivit vicepremierului, la Berlin au fost discutate proiecte de eficiență energetică pentru Moldova în valoare de 700-800 de milioane de dolari precum și proiectul Casa verde în valoare de 100 de milioane de dolari, ce prevede subvenționarea financiară a populației de a-și achiziționa panouri fotovoltaice, dar și alte aspecte energetice. Acestea urmează ulterior a fi implementate pe parcurs. Scopul acestor proiecte este de a utiliza cât mai rațional resursele energetice și de a spori astfel eficiența energetică a țării, a spus Andrei Spînu.

În contextul inițierii de către UE a unei platforme comune de negocieri a țărilor UE a prețului la gazele naturale și posibilitatea participării și Republicii Moldova la ea, Andrei Spânu a declarat că astfel puterea noastră de negociere va crește.

„Odată accesând această platformă, Moldova nu va mai negocia singură, ori până acuma am fost nevoiți să negociem unu la unu (Republica Moldova-Gazprom), și în acest sens capacitatea, puterea noastră de negociere este mică. Și asta a înțeles UE că este mult mai convenabil să negociezi ca întreaga UE decât să negocieze fiecare țară în parte, pentru că puterea de negociere crește. Și noi salutăm acest mesaj al UE, care permite și unei țări non-UE să poată beneficia de acest mecanism.” – a menționat Spînu.

În continuare, vicepremierul s-a referit la modificările aduse de Parlament astăzi la Legea gazelor, care prevede asigurarea securității energetice. Potrivit lui noile modificări aduc două lucruri importante în domeniu: rezerva de stat a gazelor și pachetul energetic III.

„Prima: noi vom fi obligați să construim o rezervă de stat a gazelor în perioada de vară pentru minim două luni de iarnă, asta ar însemna peste 300 de milioane metri cubi de gaz. Și acolo sunt două mecanisme una care obligă ca furnizorii de gaze să facă timp de patru ani aceste rezerve și alta care oferă și statului posibilitatea de a-și face rezerve. Și astfel Moldova va fi prima țară din Europa care își pune obligația de stat de a-și face rezerve.

Al doilea element important este pachetul III energetic, în acest sens în noua lege a gazelor se face claritate cum se ajunge la separarea operatorului de transport de celelalte operațiuni pe piața gazelor, astfel ca cel devreme în vreo 14 luni să avem această separare realizată.”

Un alt subiect discutat a fost posibilitatea și perspectivele achiziționării de gaze naturale de la Azerbaidjan. Lucrurile urmează să evolueze în următoarele luni.

„Discuțiile sunt foarte avansate și noi am ajuns să discutăm chestiuni foarte concrete. Trebuie să menționăm că Azerbaijanul este în discuție și cu UE, inclusiv România, și cred că vom avea o soluție la pachet în acest sens în contextul platformei comune de achiziție a UE. Rute de a aduce gaz din Azerbaidjan sunt, prin coridorul sudic, dar mai sunt ajustări precum interconectorul dintre Bulgaria și Grecia care urmează a fi finalizat la sfârșitul lui iunie. Deci vom observa cum evoluează lucrurile în următoarele luni. Referitor la preț încă nu s-a discutat.”

Următoarea temă abordată a fost auditul de la Moldova Gaz care nu se reușește de a fi efectuat până la 1 mai, astfel că rezilierea contractului poate fi foarte probabilă, însă Andrei Spînu spune că nu știe cum se va comporta partea rusă în acest sens și că suntem pregătiți pentru toate scenariile, oricum gaz va fi, problema rămâne prețul.

„Principala provocare pentru guvern acum este prețul gazelor, pentru că la nivel de livrări de gaze de la cine putem cumpăra, noi ne-am făcut treaba. Incertitudinea în care ne aflăm este foarte mare, iar noi încercăm să găsim cea mai ieftină soluție pentru achiziționarea gazului pentru perioadele următoare, respectiv nu este îngrijorare mare dacă vom avea sau nu gaz, la fel și electricitate. Ce contează însă e să găsim cele mai bune condiții și acest proces este extrem, extrem de complicat, tocmai din motivul că avem război în Ucraina și avem o situație atipică când pe bursă prețul la gazele naturale după încheierea sezonului de încălzire e mai mare decât pe perioada iernii.” a subliniat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

În acest context, vicepremierul a menționat că tariful la gazele naturale pentru luna aprilie nu va crește, dar pentru lunile următoare urmează să vedem la ce preț vom reuși să achiziționăm gaz.

#gaz natural #tarif #andrei spinu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova