Andrei Spînu îi bucură pe transportatori: Prețul autorizațiilor pentru transporturile rutiere va scădea

Vicepremierul Andrei Spînu s-a întâlnit astăzi cu mai mulți operatorii de transport marfă, pentru a discuta despre fluidizarea traficului la punctele de frontieră, liberalizarea transporturilor rutiere de mărfuri cu Uniunea Europeană, precum și prețul autorizațiilor pentru transporturile rutiere.

În cadrul întâlnirii, Andrei Spînu a dat asigurări că prețul autorizațiilor pentru transporturile rutiere va scădea. În acest sens va fi înaintat un proiect în ședința Guvernului. Conform proiectului, costul autorizațiilor unitare se va diminua până la 5 euro, iar în cazul autorizațiilor CEMT prețul va constitui 150 euro pentru o autorizație anuală și 40 euro pentru o autorizație lunară.

De asemenea, Andrei Spînu a menționat că transportul rutier de mărfuri cu Uniunea Europeană va fi liberalizat. Se preconizează că acordul care va permite liberalizarea va fi semnat spre sfârșitul lunii iunie.

Nu în ultimul rând s-a discutat despre situația rândurile care au fost până acum la punctele vamale de la frontieră.

Pentru fluidizarea traficului la punctele de frontieră au fost întreprinse mai multe măsuri între autoritățile vamale și a celor de frontieră moldo-române:

A fost creat un grup comun care va coordona acțiunile autorităților din Republica Moldova și România în punctele de trecere a frontierei, pentru a reduce din timpul de așteptare pentru camioanele cu marfă;
Primul punct vamal al echipe mixte moldo-române, este punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița;
Controlul vamal este operaționalizat pe partea română, prin dotarea cu mai multe dispozitive electronice de procesare a documentelor;
Fluxurile de mărfuri sunt organizate în funcție de încărcătură. De exemplu, pentru camioanele goale este permisă traversarea în tranzit prin punctele de trecere de capacitate mică;
A fost suplinit numărul de lucrători vamali, pentru creșterea ritmului de procesare și eficientizarea activității în vamă;
Programul de lucru între echipele de control din Republica Moldova și România este sincronizat;
Autoritățile fitosanitare și sanitar-veterinare din România funcționează în regim de 24/7;
În fiecare punct de trecere a frontierei este verificată și prezentată situația funcționalității scanerelor, cântarelor și altor tehnologii de scanare și verificare a camioanelor.

#transport rutier #liberalizarea transportului cu UE #autorizatii de transport #ieftinire #transportatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Republicii Moldova au testat scenarii realiste și au exersat modul în care un incident alimentar poate fi gestionat rapid, riguros și coordonat, pentru a preveni escaladarea riscurilor. Exercițiul a vizat proceduri de management al incidentelor, cooperarea între instituții naționale și europene, utilizarea sistemelor de alertă rapidă și comunicarea publică eficientă în situații sensibile, elemente esențiale pentru protejarea consumatorilor și menținerea încrederii publice.

Directorul general al ANSA, Radu Musteață, a subliniat miza națională a exercițiului: „Consolidarea sistemului de management al riscurilor alimentare este o prioritate. Acest atelier ne ajută să fortificăm infrastructura de alertă, să clarificăm rolurile și să lucrăm mai eficient împreună. Scopul final este unul comun — un produs sigur și salubru pe masa consumatorului.”

La rândul său, Ilona Grünewald, reprezentantă a Delegației UE, a evidențiat importanța strategică a cooperării europene: „În pregătirea pentru situații de urgență, colaborarea între instituții devine vitală. Prezența experților europeni confirmă că Moldova nu este singură în acest proces — sprijinul UE este ferm și activ.”

Potrivit organizatorilor, simulările de acest tip sunt indispensabile în construcția unor sisteme moderne de control al alimentelor, unde detectarea timpurie și reacția rapidă protejează sănătatea populației și reduc impactul economic și comercial al unei eventuale crize. Relevanța temei este accentuată și de structura bugetului populației: în mediul urban, aproape 35% din cheltuielile lunare sunt destinate produselor alimentare, iar în mediul rural — aproape 47%, potrivit Biroului Național de Statistică.