Antifrauda de Peste Prut i-a confiscat 1 milion de euro unei foste firme de gaze a unui moldovean

Direcția Generală Antifraudă (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) se află în mijlocul unei dispute legale care durează de peste un an și jumătate cu subsidiara românească a Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom. Conform informațiilor obținute de Profit.ro, inspectorii ANAF din Constanța au confiscat aproape 1 milion de euro de la compania Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA în martie 2022, ca pedeapsă pentru o presupusă încălcare a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse, ca urmare a acțiunilor Kremlinului în conflictul din Ucraina.

Pe 9 martie 2022, la nici 2 săptămâni de la startul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, inspectorii ANAF Antifraudă de la Constanța au mers în control la Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA. Aceștia au concluzionat că, dat fiind că Gazpromneft se află pe lista entităților ruse în raport cu care funcționează interdicția de mai sus, subsidiara din România a rușilor ar fi avut obligația, conform legislației românești a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale, de a se abține de la efectuarea transferului de active și părți sociale și de a înștiința autoritățile și instituțiile publice ale statului român cu privire la intenția de derulare a acestor operațiuni.

În urma controlului, ANAF Antifraudă a dispus aplicarea unei amenzi contravenționale de 30.000 lei, precum si confiscarea sumei de 4.535.700 lei, reprezentând valoarea de piață a activelor care au fost transferate de către Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA către Balkan Marine Bunker Assets SRL.

Firma înregistrată în România, Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, care este controlată indirect de Gazpromneft, a preluat operațiunile de alimentare cu combustibil (bunkeraj) în Portul Constanța pentru navele din Marea Neagră ale grupului Unicom Holding, deținut de familia Iavorski, inclusiv Constantin Iavorski, fost ministru al Energiei din Republica Moldova.

Acționarii Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA sunt Gazpromneft Marine Bunker LLC (99,986726%) și GPN – Proiect LTD (0,013274%), ambele din Rusia, entități juridice deținute de Gazpromneft.

În noiembrie 2020, acționarii Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA au hotărât divizarea parțială a societății, transferând active către o nouă societate înființată, Balkan Marine Bunker Assets SRL, care este deținută indirect de Gazpromneft Rusia. Transferul a inclus navele barja-tanc Delta Oil și tancul petrolier Unicom 3, precum și echipamente aferente celor două nave, cu o valoare totală de peste 4,53 milioane lei.

Scopul transferului a fost dezvoltarea activității de bunkeraj, creșterea profitabilității și reducerea costurilor pentru Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA. Însă, în urma războiului din Ucraina și a sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, cifra de afaceri a Gazpromneft Marine Bunker Balkan a scăzut semnificativ, iar pierderile s-au adâncit.

În prezent, ANAF și Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA se confruntă într-o dispută judiciară legată de confiscarea fondurilor ca urmare a presupusei încălcări a sancțiunilor UE. Situația evidențiază complexitatea regulilor și a problemelor cu care se confruntă companiile care operează în contextul sancțiunilor internaționale și a tensiunilor geopolitice actuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #amenda #companie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.