Antifrauda de Peste Prut i-a confiscat 1 milion de euro unei foste firme de gaze a unui moldovean

Direcția Generală Antifraudă (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) se află în mijlocul unei dispute legale care durează de peste un an și jumătate cu subsidiara românească a Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom. Conform informațiilor obținute de Profit.ro, inspectorii ANAF din Constanța au confiscat aproape 1 milion de euro de la compania Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA în martie 2022, ca pedeapsă pentru o presupusă încălcare a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse, ca urmare a acțiunilor Kremlinului în conflictul din Ucraina.

Pe 9 martie 2022, la nici 2 săptămâni de la startul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, inspectorii ANAF Antifraudă de la Constanța au mers în control la Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA. Aceștia au concluzionat că, dat fiind că Gazpromneft se află pe lista entităților ruse în raport cu care funcționează interdicția de mai sus, subsidiara din România a rușilor ar fi avut obligația, conform legislației românești a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale, de a se abține de la efectuarea transferului de active și părți sociale și de a înștiința autoritățile și instituțiile publice ale statului român cu privire la intenția de derulare a acestor operațiuni.

În urma controlului, ANAF Antifraudă a dispus aplicarea unei amenzi contravenționale de 30.000 lei, precum si confiscarea sumei de 4.535.700 lei, reprezentând valoarea de piață a activelor care au fost transferate de către Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA către Balkan Marine Bunker Assets SRL.

Firma înregistrată în România, Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, care este controlată indirect de Gazpromneft, a preluat operațiunile de alimentare cu combustibil (bunkeraj) în Portul Constanța pentru navele din Marea Neagră ale grupului Unicom Holding, deținut de familia Iavorski, inclusiv Constantin Iavorski, fost ministru al Energiei din Republica Moldova.

Acționarii Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA sunt Gazpromneft Marine Bunker LLC (99,986726%) și GPN – Proiect LTD (0,013274%), ambele din Rusia, entități juridice deținute de Gazpromneft.

În noiembrie 2020, acționarii Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA au hotărât divizarea parțială a societății, transferând active către o nouă societate înființată, Balkan Marine Bunker Assets SRL, care este deținută indirect de Gazpromneft Rusia. Transferul a inclus navele barja-tanc Delta Oil și tancul petrolier Unicom 3, precum și echipamente aferente celor două nave, cu o valoare totală de peste 4,53 milioane lei.

Scopul transferului a fost dezvoltarea activității de bunkeraj, creșterea profitabilității și reducerea costurilor pentru Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA. Însă, în urma războiului din Ucraina și a sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, cifra de afaceri a Gazpromneft Marine Bunker Balkan a scăzut semnificativ, iar pierderile s-au adâncit.

În prezent, ANAF și Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA se confruntă într-o dispută judiciară legată de confiscarea fondurilor ca urmare a presupusei încălcări a sancțiunilor UE. Situația evidențiază complexitatea regulilor și a problemelor cu care se confruntă companiile care operează în contextul sancțiunilor internaționale și a tensiunilor geopolitice actuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #amenda #companie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie