Recean, foc și pară la Guvern că birocrații de le ministere și agenții nu răspund la telefoanele cetățenilor

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a făcut o declarație cu privire la necesitatea îmbunătățirii comunicării dintre cetățeni și instituțiile de stat, în special în ceea ce privește serviciile publice. Premierul a adăugat că, în urma întâlnirilor din teritoriu, cetățenii s-au plâns că deseori nu primesc răspuns la apelurile lor către instituții guvernamentale.

„În cadrul întâlnirilor din teritoriu, am observat că cetățenii se confruntă cu dificultăți în a contacta instituțiile de stat. Ei se plâng că, de multe ori, apelurile lor rămân fără răspuns și că se simt neglijați”, a declarat premierul Recean. „Până luni, vom analiza situația pentru a vedea cum suntem organizați pe interior pentru a asigura răspunsuri adecvate la apelurile cetățenilor.”

Premierul a subliniat importanța consolidării comunicării dintre cetățeni și instituțiile guvernamentale și a anunțat că va solicita Agenției Servicii Publice de Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (STISC) să ofere un raport lunar privind modul în care instituțiile de stat răspund la apelurile cetățenilor.

„Vrem să asigurăm că toate apelurile primite de la cetățeni primesc răspunsuri prompte și adecvate. În acest sens, vom lucra îndeaproape cu STISC și alte instituții pentru a îmbunătăți procesul de comunicare cu cetățenii și pentru a ne asigura că aceștia se simt ascultați și sprijiniți de stat”, a adăugat premierul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #telefoane #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă Bursa de Valori va fi înființată Chișinău. Această investiție strategică vine din partea Bursei de Valori București, care va contribui la crearea unei burse moderne, adaptate necesităților economiei noastre, a annțat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-o postare pe Facebook.

„Vom avea o bursă de valori care să servească și să susțină necesitățile economiei noastre. Statul va fi acționar cu o participație, iar acest lucru ne va permite să influențăm direcția de dezvoltare a Bursei și să menținem angajamentul ferm de a dezvolta piața de capital din Moldova”, a subliniat ministrul Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, o bursă de valori oferă posibilitatea de a investi în instrumente financiare, ceea ce va contribui la creșterea economiilor și la dezvoltarea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile locale vor avea acces mai ușor la capital din România și din alte colțuri ale lumii, datorită tehnologiilor avansate de tranzacționare.

Printre beneficiile principale ale acestui proiect se numără se numără posibilitatea ca toți cetățenii să investească în instrumente financiare ce vor sprijini fondurile de pensii și asigurările private, accesul mai rapid al companiilor locale la capital românesc și internațional, atragerea investitorilor instituționali globali, care vor contribui la integrarea companiilor noastre în lanțurile valorice globale, conectarea pieței Moldovei la piețele europene și accelerarea dezvoltării pieței noastre de capital și parteneriatul cu Bursa de Valori București, care aduce expertiză și credibilitate internațională.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.