Recean, foc și pară la Guvern că birocrații de le ministere și agenții nu răspund la telefoanele cetățenilor

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a făcut o declarație cu privire la necesitatea îmbunătățirii comunicării dintre cetățeni și instituțiile de stat, în special în ceea ce privește serviciile publice. Premierul a adăugat că, în urma întâlnirilor din teritoriu, cetățenii s-au plâns că deseori nu primesc răspuns la apelurile lor către instituții guvernamentale.

„În cadrul întâlnirilor din teritoriu, am observat că cetățenii se confruntă cu dificultăți în a contacta instituțiile de stat. Ei se plâng că, de multe ori, apelurile lor rămân fără răspuns și că se simt neglijați”, a declarat premierul Recean. „Până luni, vom analiza situația pentru a vedea cum suntem organizați pe interior pentru a asigura răspunsuri adecvate la apelurile cetățenilor.”

Premierul a subliniat importanța consolidării comunicării dintre cetățeni și instituțiile guvernamentale și a anunțat că va solicita Agenției Servicii Publice de Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (STISC) să ofere un raport lunar privind modul în care instituțiile de stat răspund la apelurile cetățenilor.

„Vrem să asigurăm că toate apelurile primite de la cetățeni primesc răspunsuri prompte și adecvate. În acest sens, vom lucra îndeaproape cu STISC și alte instituții pentru a îmbunătăți procesul de comunicare cu cetățenii și pentru a ne asigura că aceștia se simt ascultați și sprijiniți de stat”, a adăugat premierul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #telefoane #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața terenurilor neagricole destinate construcțiilor din Chișinău și suburbii a intrat în 2026 într-o perioadă de încetinire, însă prețurile rămân ridicate, iar terenurile bine amplasate continuă să fie greu accesibile pentru o parte dintre cumpărători. Potrivit unei analize realizate de Victor Cernomorcenco, expert Accesimobil, în primul semestru al anului numărul tranzacțiilor a scăzut cu aproape 31% față de aceeași perioadă din 2025.

În primele șase luni din 2026 au fost înregistrate 1 659 de tranzacții cu terenuri pentru construcții în Chișinău și suburbii, comparativ cu 2.396 de tranzacții în primul semestru din 2025. Diferența este de 737 de tranzacții, ceea ce reprezintă o diminuare de 30,8%.

Cernomorcenco atrage însă atenția că reducerea activității nu este specifică doar terenurilor. În aceeași perioadă, tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu aproximativ 27%, ceea ce indică o temperare mai largă a pieței imobiliare.

Dinamica trimestrială confirmă această tendință. În primul trimestru din 2025 au fost vândute 1.293 de terenuri, iar în trimestrul al doilea – 1.103. În 2026, volumul a coborât la 808 tranzacții în primul trimestru și 851 în al doilea.

În același timp, prețurile continuă să fie foarte ridicate. În zonele centrale ale Chișinăului și în cele cu potențial pentru dezvoltarea blocurilor locative, prețul unui ar de teren poate depăși 100 mii de euro.

Această situație îi determină pe cumpărători să își extindă aria de căutare tot mai departe de Capitală. Interesul se mută treptat de la localități precum Codru, Durlești, Ialoveni, Stăuceni, Băcioi, Trușeni sau Bubuieci spre Suruceni, Cojușna, Budești, Mileștii Mici sau Chetrosu.

Potrivit analizei, cele mai căutate sunt terenurile pentru construcții care dispun de comunicații și costă până la aproximativ 50 mii de euro. Cumpărătorii sunt tot mai dispuși să accepte distanțe mai mari față de Chișinău în schimbul unui preț mai accesibil și al unei suprafețe mai generoase.

Un rol important îl continuă să aibă creditarea. În primul semestru din 2026 au fost înregistrate 669 de tranzacții cu terenuri realizate prin credit, față de 748 în aceeași perioadă din 2025. Scăderea de circa 10,6% este mult mai mică decât diminuarea totală a tranzacțiilor.

Astfel, aproximativ 40,3% dintre terenurile cumpărate în prima jumătate a anului au fost finanțate prin credit. Practic, patru din zece tranzacții au implicat finanțare bancară.

Victor Cernomorcenco subliniază că piața actuală trebuie privită și prin comparație cu perioada de dinaintea pandemiei. Până în 2020, în Chișinău și suburbii se vindeau aproximativ 2.230 de terenuri anual. După pandemie, interesul pentru case, curți și spații mai mari a crescut puternic, iar media ultimilor cinci ani a ajuns la aproximativ 5.447 de tranzacții anual.

Chiar și în 2025, când au fost înregistrate 4 568 de tranzacții, volumul a rămas de peste două ori mai mare decât înaintea pandemiei.

Analiza arată că principala frână pentru dezvoltarea pieței rămâne infrastructura. Lipsa canalizării, apei, gazului, electricității, drumurilor bune și a accesului rapid către Chișinău poate transforma un teren aparent ieftin într-o investiție costisitoare.

În opinia expertului, dezvoltarea drumurilor, transportului public și a unei centuri eficiente în jurul Capitalei ar putea impulsiona semnificativ extinderea zonei metropolitane.

În același timp, o dezvoltare mai bună a suburbiilor ar putea reduce și presiunea asupra pieței apartamentelor din Chișinău. Pentru o familie, cumpărarea unui teren de 400-600 de metri pătrați cu utilități și acces bun spre oraș poate deveni o alternativă mai atractivă decât achiziția unui apartament foarte scump în Capitală.

Cernomorcenco consideră că actuala scădere trebuie privită mai degrabă drept o etapă de ajustare și normalizare după anii de creștere accelerată, și nu drept o problemă structurală a pieței. Terenurile bine amplasate și conectate la infrastructură rămân o resursă limitată, iar interesul pentru construirea unei case continuă să fie ridicat.