Antreprenoarea din nordul Moldovei ce își salvează livezile cu sprijinul Uniunii Europene și al Guvernului R. Moldova

Zoia Romaniuc, administratoarea gospodăriei țărănești „Romaniuc Zoia”, este o antreprenoare din nordul Moldovei care, împreună cu membrii familiei, cultivă livezi de mere, cireșe și prune de peste 25 de ani. Livezile se întind pe o suprafață de aproximativ 25 de hectare, în satul Codreni, comuna Vălcineț, raionul Ocnița.

Recolta este destinată în mare parte exportului, iar piețele externe solicită constant adaptări la condițiile locale. În acest context, familia de antreprenori a început să caute soluții pentru modernizare, sustenabilitate și adaptare la orice condiții care ar putea afecta procesul de producție.

Una dintre principalele provocări ale gospodăriei a fost deficitul de apă tehnică.

„În prezent, toată lumea, nu doar agricultorii, se confruntă cu lipsa apei, dar noi resimțim această problemă mai acut. Analizând programele oferite de ODA, am accesat Proiectul de Ecologizare pentru a construi un bazin de acumulare a apei”, a explicat antreprenoarea.

Astfel, gospodăria a aplicat la Programul de Ecologizare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, finanțat de Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană prin ODA. Cu un grant în valoare de 478.025 de lei, familia Romaniuc a reușit să construiască un bazin pentru colectarea apei, o soluție care îi protejează de riscuri în perioadele de secetă.

„Acest proiect este o resursă vitală, mai ales în perioadele de secetă. Fiecare picătură de apă este valorificată, iar noi reușim să facem față provocărilor mai ușor”, a adăugat Zoia Romaniuc.

Antreprenoarea a evidențiat, de asemenea, sprijinul valoros primit din partea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Guvernului Republicii Moldova și Uniunii Europene.

„Dacă nu am fi aflat despre această organizație și despre oportunitățile oferite, ne-ar fi fost mult mai dificil să supraviețuim și să ne dezvoltăm. Într-un timp scurt, am reușit să ne atingem obiectivele datorită acestui sprijin”, a afirmat ea.

Investițiile și sprijinul oferit de Uniunea Europeană și Guvernul Republicii Moldova demonstrează că agricultura din Moldova poate deveni competitivă la nivel internațional dacă implementează soluții inovatoare.

Gospodăria „Romaniuc Zoia” nu se oprește aici. În anii următori, familia intenționează să continue modernizarea livezilor și să implementeze noi soluții inovatoare, cum ar fi irigațiile moderne și dezvoltarea livezilor superintensive.

Pe parcursul anului 2024, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului a sprijinit circa 600 de companii în accesarea de granturi ce însumează peste 250 de milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 180 de milioane de lei au fost alocate din bugetul de stat, iar peste 50 de milioane de lei au provenit din fonduri ale Uniunii Europene.

Între 2022 și prezent, ODA a investit în ecologizarea și gestionarea resurselor de apă pentru circa 70 de beneficiari din întreaga țară, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol din Moldova.

Prin intermediul Programului de Ecologizare, se oferă suport financiar nerambursabil (grant) pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, în valoare de până la 500.000 de lei, cu o contribuție proprie de minimum 30% din valoarea proiectului investițional.

Înregistrează-te aici: https://formular.oda.md/aplica/#/244

Detalii și consultanță la numărul de telefon: 0 -22 -21-16-63

#Zoia Romaniuc #ODA #sprijin #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.