„Anul vitivinicol 2021: evaluări, rezultate și perspective”. 434 mln lei - investițiile în viticultură și vinificație

Astăzi, 8 aprilie 2022, a fost organizată cea de-a cincea ediție a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole: „Anul vitivinicol 2021: evaluări, rezultate și perspective”. La eveniment s-au înregistrat peste 85 de participanți.

Printre cei prezenți la conferință se numără reprezentanți ai Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), ai Ministerului Agriculturii și a partenerilor strategici USAID Moldova.

„Sectorul vitivinicol a fost și va rămâne o ramură strategică a economiei naționale. Importanța acestuia este vădită, reeșind din ponderea Produsului Intern Brut, dar și valoarea unor indicatori macroeconomici și rezultatele pertinente pentru acest sector valoros care a devenit o care de vizită a țării noastre. Anul 2021 a continuat să fie un an provocator, inclusiv pentru sectorul vitivinicol. Alături de colegii de la Oficiul Național al Viei și Vinului, astăzi, vom aduce în prim plan bilanțul activităților din domeniu, politicile și conjunctura vitivinicolă, provocările și impedimentele din sector, dar și soluțiile pentru rezolvarea problemelor.” a menționat Elisaveta Breahnă, directoarea interimară a Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV).

Prezent la eveniment, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a subliniat importanța susținerii sectorului vitivinicol întrucât esl este cartea de vizită a agriculturii și în general a țării.

„Sectorul vitivinicol asigură faima Republicii Moldova peste hotare, dar și asigură un șir de beneficii celor încadrați în câmpul muncii în acest domeniu. Anul trecut, vinurile din țară au obținut peste 125 de medalii la concursurile și expozițiile internaționale. Rezultatele demonstrează profesionalismul celor din domeniu. Ministerul Agriculturii, Guvernul Republicii Moldova va acorda în continuare tot sprijinul pentru a asigura o dezvoltare dinamică a acestui sector. Pentru 2022, Guvernul a aprobat fondul de subvenționare, astfel este preconizată o sumă de circa un miliard 750 de milioane de lei, fiind distribuită pentru diferite măsuri de sprijin pentru sectorul agricol, inclusiv pentru sectorul vitivinicol.” a declarat Viorel Gherciu.

Șeful misiunii USAID în Moldova, Scott Hocklander, a vorbit despre oportunitățile unui astfel de eveniment și a menționat că USAID va continua să susțină sectorul vitivinicol în Republica Moldova și promovarea brandului național peste hotarele țării.

„USAID a început să învestească în industria vinului încă din anul 2005 și va continua să suporte acest sector. Angajamentul și parteneriatul pe care îl avem este unul de durată. Această conferință are o importanță majoră întrucât putem să ne reunim, să lucrăm împreună, să găsim soluții, dar și să identificăm oportunitățile pentru brandul moldovenesc.”

Elizaveta Breahnă, directoarea ONVV, a prezentat raportul de conjunctură vitivinicolă. În registrul vitivinicol al ONVV sunt înregistrați 52 500 de agenți economici, cu 18% mai mult decât în 2020, care dețin 90 000 de parcele – plantații viță de vie atât soiuri pentru vin cât și soiuri de masă. Potrivit raportului în Republica Moldova există 224 de vinării.

De asemenea, în anul 2021, în viticultură și vinificație au fost investite 434 milioane de lei, dintre care 18% au fost acoperite de fondul de subvenționare. 204 milioane de lei au fost redirecționate către plantarea sau defrișarea plantațiilor de viță de vie, alte 220 de milioane de lei au fost folosite pentru modernizarea vinăriilor, iar 10 milioane de lei pentru dezvoltarea piețelor.

Potrivit informațiilor, în 2021, Republica Moldova a exportat 120,7 milioane de litri de vin în 71 de țări. În total, în 2021, s-a exportat 83% din vinul produs. În același timp, țara a noastră a importat materie primă în vrac în volum de 4.751.427 litri, volum care a crescut din cauza secetei.

#Anul vitivinicol 2021 #vinificatie #ONVV #import #export #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.