Anunț important pentru banii moldovenilor! Cu cât va crește impozitul pentru dobânzile din depozite

07 Dec. 2022, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Dec. 2022, 11:15 // Actual //  bani.md

Noi avem o abordare foarte segmentară ceea la capitolul impozitare, dacă vrem să fim eficienți și vrem să dezvoltăm infrastructura și serviciile publice trebuie să țintim impozitarea tuturor surselor de venit, a declarat ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIve TV.

Ministrul susține că dobânda este o sursă de venit nou, munca salarială este o sursă de venit. Respectiv, se impozitează munca cu 12%, iar veniturile din capital doar cu 3%. „Atunci când oamenii au economii vor căuta alte instrumente de finanțare a afacerilor”.

„Prin această măsură se poate stimula și piața de capital. Trebuie să existe o abordare sinceră față de impozitare. În discuția cu toți actorii pe care am avut-o, ținând cont de mai mulți factori, majorarea nu va fi la 12%, ci cu 7%. Astfel vom păstra un echilibru între avantaje și dezavantaje. Trebuie să ținem că impozitarea pe VMS este de 12% și ar fi fost să fie bine ca impozitarea depozitelor să fi uniformă. Nu poți ave aun stat cu servici bune dacă nimeni nu va plăti impozite”, a punctat Budinaschi.

Impozitarea dobânzilor depozitelor bancare a început să fie aplicată din anul 2021, deși prevederea a existat din anul 2006, implementarea ei a fost amânată de la un an la altul.

În mai multe țări din Europa dobânda de la depozite se impozitează de mult, însă și dobânzile sunt foarte mici aplicate la economiile populației.

În România, de exemplu, impozitele dobânzii de la depozitele bancare acționează încă din anul 2007. În prezent, mărimea acestuia este de 10%, iar până în anul 2018, rata impozitului a constituit 16%.

Ultimele datele ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în luna octombrie 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,4 miliarde de lei, în descreștere cu 37,2 la sută față de luna octombrie 2021. În monedă națională depozitele au constituit 2,3 miliarde de lei, iar cele în valută – echivalentul a 1,03 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!