Anunț important pentru banii moldovenilor! Cu cât va crește impozitul pentru dobânzile din depozite

Noi avem o abordare foarte segmentară ceea la capitolul impozitare, dacă vrem să fim eficienți și vrem să dezvoltăm infrastructura și serviciile publice trebuie să țintim impozitarea tuturor surselor de venit, a declarat ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIve TV.

Ministrul susține că dobânda este o sursă de venit nou, munca salarială este o sursă de venit. Respectiv, se impozitează munca cu 12%, iar veniturile din capital doar cu 3%. „Atunci când oamenii au economii vor căuta alte instrumente de finanțare a afacerilor”.

„Prin această măsură se poate stimula și piața de capital. Trebuie să existe o abordare sinceră față de impozitare. În discuția cu toți actorii pe care am avut-o, ținând cont de mai mulți factori, majorarea nu va fi la 12%, ci cu 7%. Astfel vom păstra un echilibru între avantaje și dezavantaje. Trebuie să ținem că impozitarea pe VMS este de 12% și ar fi fost să fie bine ca impozitarea depozitelor să fi uniformă. Nu poți ave aun stat cu servici bune dacă nimeni nu va plăti impozite”, a punctat Budinaschi.

Impozitarea dobânzilor depozitelor bancare a început să fie aplicată din anul 2021, deși prevederea a existat din anul 2006, implementarea ei a fost amânată de la un an la altul.

În mai multe țări din Europa dobânda de la depozite se impozitează de mult, însă și dobânzile sunt foarte mici aplicate la economiile populației.

În România, de exemplu, impozitele dobânzii de la depozitele bancare acționează încă din anul 2007. În prezent, mărimea acestuia este de 10%, iar până în anul 2018, rata impozitului a constituit 16%.

Ultimele datele ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în luna octombrie 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,4 miliarde de lei, în descreștere cu 37,2 la sută față de luna octombrie 2021. În monedă națională depozitele au constituit 2,3 miliarde de lei, iar cele în valută – echivalentul a 1,03 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #impozit #depozite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.