Apartamentele au devenit un lux! Tofan promite să spargă bula imobiliară

Premierul Vasile Tofan evită să le recomande tinerilor dacă să-și cumpere acum o locuință sau să mai aștepte. Șeful Guvernului spune însă că una dintre prioritățile Executivului este să reducă presiunile care mențin prețurile ridicate pe piața imobiliară, scrie REALITATEA.MD.

Întrebat ce le-ar recomanda tinerilor care se gândesc să cumpere un apartament – să o facă acum sau să mai aștepte, Tofan a spus că este o decizie cu o responsabilitate foarte mare. Premierul a precizat că Guvernul își propune să tempereze creșterea prețurilor la locuințe și chiar să creeze condiții pentru ieftinirea acestora.

”Focusul acestui guvern este să modereze creșterea prețurilor și chiar să încerce să aducă la prețuri mai joase la imobiliare”, a declarat Tofan.
Potrivit lui, prețurile ridicate ale locuințelor reprezintă una dintre problemele care îi determină pe tineri să ia în calcul plecarea din țară, deoarece nu își pot permite să-și întemeieze o familie și să-și cumpere măcar o garsonieră. Tofan consideră că scumpirea locuințelor nu poate fi pusă exclusiv pe seama dezvoltatorilor sau brokerilor. Premierul a enumerat mai multe probleme structurale care, în opinia sa, contribuie la creșterea costurilor de construcție.

Primul factor este prețul materialelor de construcție. Tofan susține că Moldova ajunge să importe chiar și piatră, deși dispune de resurse proprii.

Trebuie să ne gândim cum putem extrage mai multă piatră în Moldova, că ajungem să importăm și piatră, ceea ce este absurd”, a spus premierul.

O altă problemă identificată de Tofan este costul forței de muncă. Guvernul trebuie să găsească soluții pentru a aduce mai mulți oameni în câmpul muncii, astfel încât construcțiile să poată fi realizate la costuri mai mici, afirmă premierul. Al treilea factor este prețul terenurilor. Tofan critică și procedurile birocratice prin care terenurile sunt introduse în circuitul economic, despre care spune că sunt, uneori, afectate de corupție.

Premierul consideră că autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a aduce mai multe terenuri neutilizate în circuitul economic, astfel încât dezvoltatorii să poată construi mai mult. Șeful Guvernului susține că Executivul își va concentra eforturile asupra reducerii costurilor factorilor de producție, pentru a permite dezvoltarea construcțiilor și, implicit, temperarea prețurilor locuințelor:

„Focusul acestei guvernări va fi să reducem factorii de producție, astfel ca să se poată construi mai mult și astfel să temperăm prețurile la imobiliare”.

Prețul apartamentelor din Chișinău a crescut de peste 2,5 ori în ultimii 10 ani, ajungând de la o medie de circa 565 €/m² în 2015 la un maxim istoric de aproximativ 1.720 – 1.900 €/m². Această scumpire a fost impulsionată de creșterea costurilor de construcție, volumul redus de locuințe date în exploatare și cererea susținută pe fondul creditării ipotecare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.