APEL II: Concurs pentru recepționarea cererilor de finanțare a proiectelor de infrastructură pentru anul 2022

29 Iun. 2021, 14:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
29 Iun. 2021, 14:25 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Proiectul de Reziliență Rurală (IFAD VII) anunță cel de-al doilea apel pentru recepționarea cererilor de finanțare a proiectelor de infrastructură pentru anul 2022. Termenul limită de depunere a dosarelor este data de 30 iulie 2021.

Grupul-client, care poate beneficia de asistență financiară în valoare maximă de 200 000 USD poate fi format doar din persoane juridice: întreprinderi mici şi mijlocii, Gospodării Țărănești, grupuri de producători din spațiul rural, care practică activități agricole.

Tipuri de infrastructură eligibile pentru finanțare în zona rurală:

  • Construcţia reţelelor de alimentare cu apă pentru irigare care va oferi condițiile necesare pentru înființarea culturilor cu valoare înaltă și adoptarea practicilor de irigare cu economisirea apei în zonele agricole;
  •  Construcția / reparația segmentelor de drum și poduri (pentru a asigura accesul în toate condițiile meteorologice la zonele de producție agricolă și la întreprinderilor de prelucrare a produselor agroalimentare).

Granturile vor fi acordate în baza rezultatelor concursului anunțat și a rezultatelor evaluării cererilor de finanțare, înaintate de APL în colaborare cu grupul-client către UCIP IFAD. Pentru obținerea suportului financiar grupul-client va trebui să întreprindă 5 pași:

Pasul I

Va analiza și va identifica necesitățile de dezvoltare a infrastructurii din comunitatea unde își desfășoară activitatea, ca fiind de primă necesitate pentru ameliorare și care ar duce la dezvoltarea economică a afacerii agenților economici.

Pasul II

Va studia condițiile generale de participare la concurs pentru obținerea suportului financiar de construcție a obiectelor de infrastructură publică rurală publicate de UCIP IFAD și cerințele de prezentare a documentelor stipulate în anunțul de lansare a concursului pentru anul respectiv.

Pasul III

Va convoca adunarea comună a agenților economici, potențialilor membri ai Grupului-client și Primărie, va discuta necesitatea de participare la concurs, rata de cofinanțare la construcția obiectului de infrastructură publică rurală și va alege organul de conducere și reprezentare a grupului-client la ședințele comune de lucru cu UCIP IFAD pe perioada de implementare a proiectului.

Pasul IV

Va completa Formularul de aplicare  pentru IFAD VII și va întocmi setul de documente solicitate conform condițiilor de concurs (vedeți Modelele de documente) şi le va depune la UCIP IFAD în perioada indicată. Grupul-client poate depune doar o singură cerere pe an.

Pasul V

Grupul-client Cererea de finanțare a căruia a fost admisă la etapa II de Calificare, va prezenta la UCIP IFAD suplimentar:

–  Studiul de pre-fezabilitate a proiectului investițional (UCIP IFAD va acorda asistența financiară necesară);

Pentru mai multe detalii accesați pagina UCIP IFAD.

 

 

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!