Aproape 50% dintre români consideră că Moldova se apropie de România și de Uniunea Europeană

14 Dec. 2023, 09:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2023, 09:12 // Actual //  bani.md

Aproape jumătate dintre cetățenii României consideră că Republica Moldova/Basarabia este mai apropiată de România și Uniunea Europeană, conform rezultatelor unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Într-un deceniu, procentul a scăzut ușor, de la peste 50% la 47,1%, indicând o perspectivă mai echilibrată asupra relațiilor Moldovei cu cele două entități.

Potrivit datelor, 15% dintre respondenți cred că Republica Moldova se apropie mai mult de Rusia și de Uniunea Eurasiatică, în timp ce 27,2% nu văd o apropieri semnificative nici de la est, nici de la vest. Sondajul a relevat și o scădere cu 10 procente a celor care cred că Moldova este mai apropiată de Rusia și Uniunea Eurasiatică.

Analiza socio-demografică evidențiază că persoanele peste 45 de ani, cei inactivi pasivi, locuitorii din București și din regiunea Nord-Est sau Nord-Vest consideră într-o proporție mai mare că Republica Moldova este mai apropiată de România și UE. În contrast, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, cei cu venituri mai ridicate și locuitorii din regiunea Sud-Est consideră că Moldova are o legătură mai strânsă cu Rusia și Uniunea Eurasiatică.

Întrebați cu privire la viitorul Republicii Moldova, 28,9% dintre respondenți cred că aceasta se va integra în Uniunea Europeană, în timp ce 16,5% consideră că se va uni cu România. Totuși, aproape o treime (29,7%) anticipează că situația va rămâne neschimbată.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, comentează că „cea mai semnificativă evoluție din ultimii 10 ani a percepției românilor cu privire la Republica Moldova este scăderea cu 10 procente a ponderii celor care declară că Basarabia este mai apropiată de Rusia”. El adaugă că opinia publică reflectă acum o evaluare mai realistă, conectată la evoluțiile pozitive din ultimii ani.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 20-27 noiembrie, cu un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categorii socio-demografice semnificative. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2,95%, la un grad de încredere de 95%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Sept. 2026, 17:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 17:50 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.