Apropiatul lui Putin riscă să intre în lista sancționaților SUA. Și-a ascuns banii în fonduri speculative americane

23 Mart. 2022, 14:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2022, 14:00 // Actual //  bani.md

Autoritățile americane par mai aproape de a-l adăuga pe Roman Abramovici pe lista lor de ruși hiperbogați sancționați, după ce au apărut rapoarte despre o tranzacție complexă printr-un fond speculativ american care ar fi legat de proprietarul clubului de fotbal Chelsea, sancționat de Regatul Unit și de Europa.

Depozitele oligarhului rus Roman Abramovici în fondurile speculative din SUA au fost blocate din cauza sancţiunilor britanice, au declarat surse pentru The Wall Street Journal.

Există suspiciuni că miliardarul rus încearcă, de la sfârşitul lunii februarie, să vândă pe piaţa secundară acţiunile deţinute la fonduri de investiţii.

„În momentul de faţă, conturile asociate cu Roman Abramovici sunt blocate”, se arată într-un mesaj trimis de SS&C GlobeOp, companie care administrează fonduri de investiţii, către o firmă finanţată de oligarhul rus. Cei de la The Wall Street Journal susţin că şi alte fonduri speculative au primit acelaşi tip de notificare.

Abramovici, despre care se presupune că este fostul administrator al lui Boris Elțin și ales apoi de Vladimir Putin să gestioneze activele energetice deținute de statul rus, se află în spatele unui transfer de 20 de milioane de dolari de la o companie-paravan înregistrată în Insulele Virgine Britanice la un fond de investiții din Insulele Cayman controlat de un fond speculativ american.

Tranzacția a fost organizată de Concord Management, o companie de consultanță americană de investiții din White Plains, New York, care a fost numită drept vehiculul prin care Abramovici, în vârstă de 55 de ani, ar fi investit 1,3 miliarde de dolari în fonduri de investiții americane, inclusiv Empyrean Capital Partners în Los Angeles, Millstreet Capital Management din Boston, Millennium Management, Sarissa Capital Management și Sculptor Capital Management.

Raportul vine la câteva zile după ce a fost emisă o alertă roșie de către Rețeaua de aplicare a infracțiunilor financiare din SUA (Fincen), care sfătuia „toate instituțiile financiare să fie vigilente față de potențialele eforturi de a evita sancțiunile expansive și alte restricții impuse de SUA Rusiei după invadarea Ucrainei.

UE a impus sancțiuni lui Abramovici săptămâna trecută, spunând că „accesul său privilegiat” la Putin „l-a ajutat să-și obțină și menține averea considerabilă”. A urmat sancțiuni similare din partea Regatului Unit.

Un alt superiaht al lui Abramovici, Solaris, se află în prezent în apele turcești, potrivit Reuters. Turcia nu a fost de acord să urmeze sau să aplice sancțiuni împotriva oligarhilor ruși.

În ciuda faptului că Abramovici nu se află pe lista SUA de sancționați, o serie de fonduri speculative din SUA au fost de acord să-i înghețe activele la cererea Regatului Unit.

„În prezent, conturile atribuite lui Roman Abramovici sunt blocate de la tranzacționare. Ca atare, nicio distribuire, răscumpărare sau plată nu poate fi făcută și nu pot fi acceptate contribuții”, a scris administratorul fondului SS&C Globe Op.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.