Apropierea de UE, încetinită. Schema economică prin care Kremlinul își fortifică presiunea asupra Chișinăului

Apropierea Moldovei de Uniunea Europeană este încetinită de influența Federației Ruse, realizată prin scheme economice și crearea premiselor de șantaj. Washington Post scria că sondajele arată modalitatea în care Uniunea Europeană și Federația Rusă își fac prezentă influența în instituții politice în țări post-sovietice.

Uniunea Europeană, de exemplu, promite asociere și susținere financiară pentru promovarea democrației. Influența Rusiei, în contrast, se observă prin susținerea instituțiilor autocratice prin asistență politică, economică și militară.

Astăzi, această influență este evidentă, în special, prin monopolul creat pe piața energetică.

Fiecare minut de energie electrică consumată crește datoria Republicii Moldova față de Gazprom. Se întâmplă din cauza existenței și susținerii monopolului la energia electrică, deținut de Centrala Electrică de la Cuciurgan.

O explicație în acest sens a fost oferită de către consilierul prezidențial Sergiu Tofilat în cadrul unui interviu pentru Bani.md.

Potrivit lui, banii pentru gazele naturale livrate în regiunea transnistreană în scopul producerii energiei electrice nu ajung la Moldovagaz, ci rămân într-un cont special al bugetului separatist.

„Noi aprindem lumina, plătim factura, banii ajung la Centrala Electrică de la Cuciurgan. Ei achită gazul la un preț minim către Tiraspol Transgaz Pridnestrovie pe aşa-numitul „cont special de gaze” și de acolo aceşti bani ajung mai departe în bugetul separatist.”

„Noi acumulăm datorii. Finanțăm sistemul separatist și acumulăm datorii. Iată asta a fost schema care a ajutat Kremlinul să mențină un regim neconstituţional la noi în țară, să ne impună pe noi să îl finanțăm și încă să acumulăm datorii.”, precizează Tofilat.

Potrivit consilierului prezidențial, situația a fost determinată de monopolul deținut la producerea de energie electrică de către Termocentrala de la Cuciurgan (MGRES), unitate importantă în producția de energie din Republica Moldova, controlată de grupul energetic rus Inter RAO.

Totodată, MGRES este acuzată că a restricționat participarea altor furnizori la licitație privind achiziția de energie electrică pentru perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022, prezentându-se ca fiind singurul furnizor posibil de energie electrică din Republica Moldova.

În absența concurenței în piață, prețul energiei electrice oferit de termocentrala de la Cuciurgan a crescut cu 18%.

Ceilalți participanți la licitație, precum și organizatori ai acesteia, și-au exprimat nemulțumirea și au trimis scrisori oficiale autorităților competente reclamând absența unei piețe libere și discriminarea față de furnizorii concurenți, inclusiv cei din Ucraina.

În cadrul interviului citat anterior, Tofilat a declarat că nu putem vorbi despre o piață liberă a energiei electrice atât timp cât nu există o varietate de oferte. Consilierul prezidențial precizează că un prim pas necesar este conectarea la infrastructura europeană, prin crearea conexiunilor de rețele cu România.

Gravitatea problemei este accentuată și de faptul că „din cinci linii de interconexiune cu Ucraina, patru trec prin stația de transformare a Centralei Electrice de la Cuciurgan, din stânga Nistrului”, decizia de a admite sau nu alți jucători pe piață, fiind practic dictată de MGRES.

Despre faptul că pentru o piață concurențială este nevoie de mai mulți participanți, vorbește și Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică:

„O piață concurențială nu este condiționată de un singur factor. Mult mai importantă este existența multiplilor participanți atât ca consum cât și ca ofertă de energie electrică, aceasta fiind formula magică pentru o dezvoltare unui mediu concurențial.”

Principalul motiv invocat pentru blocarea accesului participanților în procesul de achiziție de energie electrică din licitațiile de pe data de 22 și 26 martie 2021 are la bază afirmația că acești furnizori nu vor putea furniza energie de piața de echilibrare (pentru compensarea abaterilor de la valorile programate ale producției și consumul de energie electrică). Cu toate acestea, furnizori din Ucraina resping acest punct de vedere.

Astfel de afirmații nefondate discriminează furnizorii care doresc să participe și încalcă legislația în materie de concurență și standardele UE, susțin specialiști în energie.

Nu este pentru prima dată când procesul de achiziție a energiei electrice în Republica Moldova este caracterizat de lipsa concurenței și contrazice recomandările făcute de Comunitatea Energiei. Procedura de achiziție din anul 2020 a fost monitorizată de un grup de observatori condus de Secretariatul Comunității Energetice, format din reprezentanți ANRE, ai delegației Uniunii Europene în Moldova și de înalt consilierul UE pentru energie.

În noiembrie 2020, Grupul de observatori al Secretariatului Comunității Energetice a comunicat că, în ciuda unor îmbunătățiri în procesul de achiziții, încă este necesară liberalizarea pieței. S-a cerut părților implicate să colaboreze și să asigure echitate, transparență și practici nediscriminatorii în procedura de achiziții publice 2021, solicitare care nu s-a materializat, scrie Invest Energy.

Amintim că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a sesizat Consiliul Concurenței imediat după publicarea rezultatelor licitației privind achiziția energiei electrice pentru perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022. În comunicatul remis, autoritatea menționa despre existența bănuielilor rezonabile de poziție dominantă pe piață și monopol din partea MGRES.

Totodată, jucătorii de pe piața energiei electrice din Republica Moldova sunt în continuare în așteptarea acțiunilor concrete ce ar crea mediul concurențial, caracteristic economiei de piață și standardelor europene.

#Energie electrică #Agentia pentru Eficienta Energetica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administratorii a 56 de companii au semnat contracte de finanțare cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) pentru a beneficia de granturi din partea Guvernului Republicii Moldova și a Uniunii Europene. Valoarea totală a finanțării nerambursabile se ridică la 13,4 milioane de lei, în timp ce valoarea totală a investițiilor în economie depășește 25,6 milioane de lei.

Agenții economici au accesat granturile în vederea dotării companiilor cu utilaje performante, a instalațiilor de valorificare a surselor de energie alternativă precum și în digitalizarea procesului de lucru. Granturile sunt obținute prin intermediul Programului Start pentru Tineri, Programului de atragere a remitențelor în economie PARE 1+2, precum și prin Programul de Transformare Digitală a IMM.

Dumitru Alaiba, viceprim-ministru și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova, a vorbit despre angajamentul guvernului de a susține economia națională printr-o serie de inițiative strategice. De asemenea, ministrul a subliniat importanța sprijinirii tinerilor antreprenori, care sunt motorul inovării și al dezvoltării economice, și a evidențiat totodată importanța susținerii diasporei în lansarea și dezvoltarea afacerilor.

„Astăzi, ajutăm încă 56 de companii să își mărească afacerea, să se extindă și să își îmbunătățească capacitățile pentru a produce mai mult și mai rapid. Principalele noastre obiective sunt să simplificăm birocrația, să digitalizăm, să sprijinim antreprenorii, mai ales pe cei din întreprinderile mici și mijlocii, oferindu-le finanțare și noi piețe de desfacere. Ne dorim să avem o economie în creștere și pentru asta avem nevoie ca afacerile voastre să crească și să se dezvolte. Avem un interes comun și suntem alături de voi în acest proces”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

Vadim Codreanu, directorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, a menționat în discursul său despre importanța granturilor în dezvoltarea economiei dar și a atitudinii pro-active a antreprenorilor în dezvoltarea afacerilor.

„Încurajez antreprenorii să fie deschiși către inovație și să exploreze noi posibilități de finanțare și colaborare care să le permită să își atingă obiectivele. Pe lângă granturile obținute, oamenii de afaceri trebuie să fie dispuși să învețe continuu și să se adapteze la noile tendințe. Participarea la cursuri, conferințe și evenimente de networking, organizate de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, poate fi de asemenea, o modalitate excelentă de a cunoaște cele mai recente evoluții și de a dobândi noi abilități”, a declarat Vadim Codreanu.

În același timp, managerii companiilor au fost informați cu privire la detaliile contractuale și la modul de interacțiune între ODA și beneficiari pentru a asigura o relație eficientă și productivă în implementarea proiectelor.

Sârbu Tudor, din satul Tîrnova, raionul Dondușeni, este administratorul companiei „Rom-Cris SRL”, și a accesat un grant de 500 000 de lei, prin Programul de Transformare Digitală a IMM. Antreprenorul a optat pentru dotarea cu utilaje moderne a halelor de creștere a păsărilor.

„Cu acest sprijin financiar, intenționăm să achiziționăm echipamente care să eficientizeze activitatea noastră prin faptul că vom avea un sistem digital de monitorizare și gestionare a halelor. Ne îngrijim să ne adaptăm cerințelor și normelor Uniunii Europene, pentru a putea exporta și către această piață”, a spus antreprenorul.

Menționăm că, de la începutul anului, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului a înregistrat un total de 193 de companii care au primit granturi prin diferite programe de sprijin antreprenorial.

Valoare totală a acestora este de 90 de milioane de lei, dintre care circa 80 de milioane de lei sunt din bugetul de stat.

Programele sunt finanțate de Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană, prin intermediul ODA.

#ODA #programe #UE