Armașu nu este singurul care se luptă cu explozia prețurilor. Record al inflației în Germania

Rata inflaţiei a depăşit, în noiembrie, nivelul de 6% în Germania, un record în ultimii 29 de ani, în contextul majorării preţurilor la energie, informează publicaţia Der Spiegel.

În noiembrie, rata inflaţiei a atins nivelul de 6%, potrivit Oficiului german pentru Statistici. Este vorba de cel mai mare nivel al inflaţiei după rata de 5,8%, înregistrată în iulie 1992.

Rata inflaţiei a crescut constant în Germania anul acesta, din cauza stimulentelor economice şi sociale acordate în contextul restricţiilor antiepidemice impuse de Guvernul Angela Merkel. În octombrie, Germania înregistrase o rată a inflaţiei de 4,5%.

Preţurile la energie electrică au crescut în ultimul an cu 18,6% în Germania.

Majorarea preţurilor de consum în Germania afectează semnificativ rata inflaţiei în zona euro. Isabel Schnabel, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), crede că rata inflaţiei va scădea în anul 2022 şi că va ajunge în jurul valorii optime de 2%.

În Republica Moldova, rata inflației a fost în octombrie 2,1%, cea mai mare creștere din ultimii 11 ani.

În valoare anuală, prețurile au ajuns la 8,8%, cea ce reprezintă valoarea maximă din ultimii 6 ani. Cel mai probabil anul 2021 îl vom finaliza cu o inflație de 2 cifre de peste 10%.

Locomotiva creșterilor de până în prezent o reprezintă produsele alimentare, care în luna octombrie au crescut cu 4%, cea ce este un record absolut pentru ultimii 21 ani. Ultima dată o creștere mai mare decât în luna octombrie a fost înregistrată tocmai în anul 2000, când în luna iunie produsele alimentare s-au scumpit cu 7%.

În valoare anuală produsele alimentare sau scumpit cu 12,7%, iar până la finele anului cel mai probabil v-a fi depășit recordul din 2007, când produsele alimentare s-au scumpit cu 15,4%.

#record #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.