„Aroma” de scumpiri care-i afectează pe moldoveni! Mâncarea s-a scumpit cu 30%

Moldovenii sunt în șoc din cauza prețurilor care cresc de la o zi la alta. Inflația anulă în luna aprilie a ajuns 27,07%. Alimentele s-au scumpit cu 30,17%, mărfuri nealimentare cu 19,13% și servicii prestate populaţiei cu 34,4%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pe categorii, cel mai mult s-au scumpit legumele cu 69%, ouăle – 53,2%, uleiul vegetal – 18,2%, pâinea – 26,6%, carne și produse din carne – 23,6%, fructele – 17,6%, lactatele – 23,17%.

La produsele nealimentare cele mai mari majori de prețuri au înregistrat resursele energetice – carburanți – 47,8%. Totodată, au crescut prețurile la materiale de construcție cu 37,3%, și confecții – 13,6%.

La serviciile prestate populației, cel mai mult s-au scumpit din contul creșterii prețurilor la serviciile comunal-locative – 70,2%. Astfel, gazul din rețea a fost, în medie mai scump cu 227% și încălzirea centralizată – cu 92%. Transportul de pasageri s-a scumpit cu 32%, iar serviciile de alimentație publică cu 21%.

Banca Națională a Moldovei susține că riscurile la adresa evoluției inflației continuă să fie proinflaționiste, determinate, în special, de creșterea accentuată a prețurilor la produsele alimentare și la alte materii prime, de războiul din regiune ce a condiționat accelerarea pronunțată a prețurilor la petrol și gaze naturale, alături de perturbările efective și eventuale ale lanțurilor de aprovizionare. La fel, efectele secundare ale creșterii tarifelor vor genera presiuni inflaționiste suplimentare asupra tuturor componentelor inflației. Pe partea cererii se evidențiază majorarea salariilor, pensiilor, creditelor noi acordate și adâncirea deficitului fiscal persistent, care permit menținerea în continuare a unui consum ridicat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#alimente #scumpiri #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.