Așa vor face față frigului! Britanicii au început să-şi facă stocuri de haine groase

Cumpărătorii din Marea Britanie au început să îşi facă stocuri de haine groase, mănuşi şi halate. În acest mod ei speră să facă faţă frigului la iarnă, în condiţiile în care vor încerca să evite să umble la termostat pentru a face economii la factură, transmite Reuters.

Vânzările de pături cu glugă, salopete dintr-o bucată, izmene, halate şi papuci de casă au explodat în ultimele săptămâni, potrivit John Lewis, cel mai mare lanţ de magazine universale din Marea Britanie.

Facturile la energie au crescut foarte mult în acest an iar în paralel consumatorii se confruntă cu o inflaţie accelerată la toate bunurile, inclusiv la alimente, în timp ce ratele la creditele ipotecare au început să crească şi ele, ceea ce a modificat semnificativ costul vieţii.

În acest context, economisirea câtorva lire prin folosirea unor haine mai groase în loc să umble la termostat a devenit o opţiune atractivă iar lanţul de magazine John Lewis spune că clienţii săi cumpără mai multe haine groase pentru a trece de iarnă, scrie Agerpres.

Vânzările de haine călduroase pentru femei s-au dublat în ultima săptămână, comparativ cu săptămâna anterioară, iar păturile cu mâneci şi glugă se numără printre cele mai vândute produse. Vânzările de halate au crescut şi ele cu 76% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

„În condiţiile în care costul energiei est un motiv de îngrijorare, vedem cum clienţii fac cumpărături orientate spre menţinerea căldurii corpului”, a spus Claire Miles, director pentru articole de îmbrăcăminte la John Lewis.

Şi alte articole similare precum salopetele dintr-o bucată se vând mai repede decât de obicei, subliniază retailerul britanic, un semn că acum oamenii cumpără salopete în acest an pentru a se încălzi în loc să le facă cadou amuzant de Crăciun.

Tesco, cel mai mare lanţ de supermarketuri din Marea Britanie, a anunţat şi el miercuri că clienţii săi continuă să îşi modifice obiceiurile de cumpărare pentru a face economii.

#britanice #iarna #factura #haine #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.