Vești triste pentru iubitorii de cafea! În luna august prețurile în UE au crescut cu 17%

06 Oct. 2022, 14:48
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Oct. 2022, 14:48 // Actual //  MD Bani

O ceaşcă de cafea a devenit mai scumpă, a anunţat joi biroul de statistică al Uniunii Europene, subliniind o creştere a preţului la această băutură de bază, alături de cele la zahăr şi lapte, scrie Reuters.

Preţurile la cafea au crescut în medie cu 16,9% în august faţă de anul precedent.

Laptele integral proaspăt costă acum în medie cu 24,3% mai mult, în timp ce consumatorii au plătit cu 22,2% mai mult pentru laptele proaspăt cu conţinut scăzut de grăsime, a precizat Eurostat.

Zahărul a înregistrat cea mai mare creştere, preţul său mediu sărind cu 33,4%.

Datele au arătat că preţurile au crescut pentru aceste patru produse în toate ţările membre ale UE, cu excepţia Maltei, unde preţul laptelui proaspăt cu conţinut scăzut de grăsime a rămas neschimbat.

Finlanda şi Lituania au înregistrat cele mai mari modificări ale preţurilor la cafea, cu creşteri de 43,6% şi, respectiv, 39,9%, urmate de Suedia şi Estonia.

Polonia a înregistrat cea mai mare creştere a preţurilor la zahăr, care au făcut un salt de 109,2% faţă de august 2021.

În zona euro – cele 19 ţări care au moneda euro – inflaţia preţurilor de consum a atins 9,1% în august, determinată de preţurile la energie şi alimente. Aceasta a atins un nou record de 10% în septembrie, conform estimării Eurostat.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.