ASP către cetățeni: Fiți vigilenți! Alexandru Slusari induce în eroare societatea

După ce deputatul Platformei „DA”, Alexandru Slusari a acuzat Agenția Servicii Publice de faptul că tarifele majorate la unele servicii sunt nejustificate, instituția vine cu unele precizări, scrie Realitatea.md.

Potrivit responsabililor ASP, Alexandru Slusari a inițiat o campanie de denigrare a Agenției Servicii Publice, promovând în mod public informații care nu corespund realității, au caracter eronat și fără niciun substrat factologic, având scopul de a induce în eroare societatea și folosirea ASP sau activitatea ASP ca narative în cadrul campaniei electorale.

„După cum ați observat, odată cu lansarea campaniei electorale dl deputat Alexandru Slusari constant atacă Agenția Servicii Publice și pretinde că ASP nu-i furnizează informațiile solicitate sau și-ar fi depășit atribuțiile în cadrul realizării politicilor statului în domeniile de competență”, precizează ASP.

În acest sens, ASP vine cu următoarele informații:

ASP a transmis dlui Alexandru Slusari toate informațiile solicitate în calitate de deputat în Parlament al Republicii Moldova. În partea ce ține de informațiile care cad sub incidența clauzelor de confidențialitate față de terți, ASP nu-și poate asuma responsabilitatea oferirii accesului la acestea sau publicarea lor, sancțiunile pentru astfel de acțiuni fiind foarte drastice și sunt în detrimentul instituției. Contractele încheiate cu instituțiile bancare, reprezintă informație confidențială și poate fi oferită persoanelor terțe, doar cu acordul băncilor comerciale;
În partea ce ține de atragerea de către ASP a mijloacelor financiare suplimentare din surse bancare, comunicăm în mod repetat, că procedura de contractare a liniei de credit s-a desfășurat strict în conformitate cu prevederile legale. Acceptul privind creditare s-a examinat şi aprobat de către Consiliul ASP și Fondatorul ASP – Cancelaria de Stat. Garanţii de stat în acest sens nu s-au oferit, Agenţia Servicii Publice având statut de autonomie financiară.

Este de menționat, că Consiliul Agenţiei este organul colegial superior al ASP, care conduce şi supraveghează funcţionarea acesteia şi adoptă decizii, membrii fiind: secretarul general al Guvernului, ministrul finanțelor, ministrul justiției, secretarul de stat al Ministerului economiei și infrastructurii, directorul executiv al Centrului de Guvernare electronică și reprezentanții altor instituții, precum și reprezentatul societăţii civile).

Angajaţii Agenţiei nu pot fi membri ai Consiliului Agenţiei.

„Aceste împrumuturi au fost atrase în vederea exercitării de către ASP a funcţiei de ghişeu unic pentru serviciile publice și creării rețelei de Centre multifuncționale universale de prestare a serviciilor publice, cu amplasarea acestora în toate raioanele Republicii Moldova – obiectiv stabilit prin Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020 (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 911/2016; Hotărârea Guvernului nr. 1351/2016, pentru aprobarea Planului de acțiuni pe anii 2016 – 2018 pentru implementarea Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016 -2018; Hotărârea Guvernului nr.966/2016 pentru aprobarea Planului de acțiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017 – 2021; Hotărârea Guvernului nr.314/2017)”, se mai arată în nota informativă.

Cât despre informațiile eronate, promovate de către Alexandru Slusari, privind majorarea neintemeiată a tarifelor, ASP reiterează că Metodologia de calculare a tarifelor la serviciile prestate, precum și Nomenclatorul serviciilor prestate și tarifele la acestea, dar și categoriile serviciilor prestate de ASP cu înlesniri și/sau gratuit, a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.966 pe data de 22 decembrie 2020.

Proiectul hotărârii a fost elaborat de către Cancelaria de Stat în comun cu ASP, în temeiul Hotărârii Guvernului din anul 2019.

„Reiterăm faptul, că s-au majorat tarifele la unele servicii, dar un factor important al Nomenclatorului actualizat este menținerea intactă a tarifelor la serviciile de bază a ASP, în pofida faptului că aceste tarife nu reprezintă cheltuielile reale ale Agenției și sunt sub cost. În general, majorarea tarifelor se atestă la serviciile de urgență, fiind micșorat timpul de acordare al acestora. Iar tarifele la serviciile cu termenul obișnuit s-au păstrat, acordând posibilitatea solicitantului de a alege serviciul”, se mai arată în comunicat.

Pentru serviciile sociale de bază prestate persoanelor fizice este prevăzută menținerea gratuității a acestora. Astfel, de exemplu, înregistrarea nașterii, decesului, eliberarea primului buletin de identitate al cetățeanului RM, determinarea apartenenței persoanei la cetățenia RM, etc. se efectuează cu titlu gratuit.

Concomitent, este prevăzută prestarea unor servicii cu titlu gratuit pentru persoanele cu dizabilități, copiilor rămași fără ocrotire părintească, veteranilor de război, victimelor traficului de ființe umane, persoanelor care se află la întreținerea statului, donatorilor voluntari de sânge, etc. (serviciile din domeniul de stare civilă, eliberarea actelor de identitate și evidența populației, calificare a conducătorilor auto și înmatriculare a transportului, serviciile de furnizare a informației din resursele informaționale de stat, etc.).

O altă precizare a ASP este cu referire la acuzațiile privind licitația neconformă de achiziționare a blanchetelor cu tehnologii de personalizare pentru actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare, reiterăm că procedura respectivă a fost initiată de ASP în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și în scopul asigurării continue a procesului de perfectare și eliberare a documentelor de importanță statală, pentru perioada anilor 2022-2023.

„Organizarea procedurilor de achiziții publice a fost, este și va fi efectuată în mod prealabil, cu scopul evitării riscului de epuizare a stocului de blanchete și materiale de consum, de care dispune ASP și este dictată de specificul procedural și tehnologic al procesului respectiv de achiziții publice. Eventuala epuizare a stocurilor va duce inevitabil la imposibilitatea ASP, respectiv a statului, de a realiza funcțiile de bază ale instituției – prestarea serviciilor publice de confecționare și eliberare a actelor de identitate, permiselor de conducere și a înregistrării transportului auto”, susțin responsabilii instituției.

Cât despre pornirea unui audit complex în ASP pentru verificarea activității în perioada anilor 2017-2021, comunicăm dlui Alexandru Slusari, că ASP, fiind o instituție publică, a fost, este și va fi monitorizată în continuu în modul stabilit de legislația în vigoare, precum și în perioada menționată, de către organele abilitate (Curtea de Conturi, Inspecția financiară din subordinea Ministerului Finanțelor, Inspectoratul de Stat al Muncii, auditorii internaționali externi de supravegere, etc.).

„Dacă dl Slusari deține informații probate și nu doar inventate, despre anumite scheme, îl îndemnăm să pună în aplicare legea și să facă un denunț în organele de competență. Agenția Servicii Publice este o instituție publică, care prin definiție este apolitică”, scrie ASP.

În context, ASP face apel repetat la corectitudine și solicită activiștilor politici să nu admită implicarea instituției în jocuri politice, indiferent de interesele pe care le propagă.

De asemenea, ASP face apel către cetățeni să fie vigilenți și să verifice informațiile furnizate public de către deputatul Alexandru Slusari.

#Alexandru Slusari #mesaj #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.