ASP către cetățeni: Fiți vigilenți! Alexandru Slusari induce în eroare societatea

După ce deputatul Platformei „DA”, Alexandru Slusari a acuzat Agenția Servicii Publice de faptul că tarifele majorate la unele servicii sunt nejustificate, instituția vine cu unele precizări, scrie Realitatea.md.

Potrivit responsabililor ASP, Alexandru Slusari a inițiat o campanie de denigrare a Agenției Servicii Publice, promovând în mod public informații care nu corespund realității, au caracter eronat și fără niciun substrat factologic, având scopul de a induce în eroare societatea și folosirea ASP sau activitatea ASP ca narative în cadrul campaniei electorale.

„După cum ați observat, odată cu lansarea campaniei electorale dl deputat Alexandru Slusari constant atacă Agenția Servicii Publice și pretinde că ASP nu-i furnizează informațiile solicitate sau și-ar fi depășit atribuțiile în cadrul realizării politicilor statului în domeniile de competență”, precizează ASP.

În acest sens, ASP vine cu următoarele informații:

ASP a transmis dlui Alexandru Slusari toate informațiile solicitate în calitate de deputat în Parlament al Republicii Moldova. În partea ce ține de informațiile care cad sub incidența clauzelor de confidențialitate față de terți, ASP nu-și poate asuma responsabilitatea oferirii accesului la acestea sau publicarea lor, sancțiunile pentru astfel de acțiuni fiind foarte drastice și sunt în detrimentul instituției. Contractele încheiate cu instituțiile bancare, reprezintă informație confidențială și poate fi oferită persoanelor terțe, doar cu acordul băncilor comerciale;
În partea ce ține de atragerea de către ASP a mijloacelor financiare suplimentare din surse bancare, comunicăm în mod repetat, că procedura de contractare a liniei de credit s-a desfășurat strict în conformitate cu prevederile legale. Acceptul privind creditare s-a examinat şi aprobat de către Consiliul ASP și Fondatorul ASP – Cancelaria de Stat. Garanţii de stat în acest sens nu s-au oferit, Agenţia Servicii Publice având statut de autonomie financiară.

Este de menționat, că Consiliul Agenţiei este organul colegial superior al ASP, care conduce şi supraveghează funcţionarea acesteia şi adoptă decizii, membrii fiind: secretarul general al Guvernului, ministrul finanțelor, ministrul justiției, secretarul de stat al Ministerului economiei și infrastructurii, directorul executiv al Centrului de Guvernare electronică și reprezentanții altor instituții, precum și reprezentatul societăţii civile).

Angajaţii Agenţiei nu pot fi membri ai Consiliului Agenţiei.

„Aceste împrumuturi au fost atrase în vederea exercitării de către ASP a funcţiei de ghişeu unic pentru serviciile publice și creării rețelei de Centre multifuncționale universale de prestare a serviciilor publice, cu amplasarea acestora în toate raioanele Republicii Moldova – obiectiv stabilit prin Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020 (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 911/2016; Hotărârea Guvernului nr. 1351/2016, pentru aprobarea Planului de acțiuni pe anii 2016 – 2018 pentru implementarea Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016 -2018; Hotărârea Guvernului nr.966/2016 pentru aprobarea Planului de acțiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017 – 2021; Hotărârea Guvernului nr.314/2017)”, se mai arată în nota informativă.

Cât despre informațiile eronate, promovate de către Alexandru Slusari, privind majorarea neintemeiată a tarifelor, ASP reiterează că Metodologia de calculare a tarifelor la serviciile prestate, precum și Nomenclatorul serviciilor prestate și tarifele la acestea, dar și categoriile serviciilor prestate de ASP cu înlesniri și/sau gratuit, a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.966 pe data de 22 decembrie 2020.

Proiectul hotărârii a fost elaborat de către Cancelaria de Stat în comun cu ASP, în temeiul Hotărârii Guvernului din anul 2019.

„Reiterăm faptul, că s-au majorat tarifele la unele servicii, dar un factor important al Nomenclatorului actualizat este menținerea intactă a tarifelor la serviciile de bază a ASP, în pofida faptului că aceste tarife nu reprezintă cheltuielile reale ale Agenției și sunt sub cost. În general, majorarea tarifelor se atestă la serviciile de urgență, fiind micșorat timpul de acordare al acestora. Iar tarifele la serviciile cu termenul obișnuit s-au păstrat, acordând posibilitatea solicitantului de a alege serviciul”, se mai arată în comunicat.

Pentru serviciile sociale de bază prestate persoanelor fizice este prevăzută menținerea gratuității a acestora. Astfel, de exemplu, înregistrarea nașterii, decesului, eliberarea primului buletin de identitate al cetățeanului RM, determinarea apartenenței persoanei la cetățenia RM, etc. se efectuează cu titlu gratuit.

Concomitent, este prevăzută prestarea unor servicii cu titlu gratuit pentru persoanele cu dizabilități, copiilor rămași fără ocrotire părintească, veteranilor de război, victimelor traficului de ființe umane, persoanelor care se află la întreținerea statului, donatorilor voluntari de sânge, etc. (serviciile din domeniul de stare civilă, eliberarea actelor de identitate și evidența populației, calificare a conducătorilor auto și înmatriculare a transportului, serviciile de furnizare a informației din resursele informaționale de stat, etc.).

O altă precizare a ASP este cu referire la acuzațiile privind licitația neconformă de achiziționare a blanchetelor cu tehnologii de personalizare pentru actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare, reiterăm că procedura respectivă a fost initiată de ASP în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și în scopul asigurării continue a procesului de perfectare și eliberare a documentelor de importanță statală, pentru perioada anilor 2022-2023.

„Organizarea procedurilor de achiziții publice a fost, este și va fi efectuată în mod prealabil, cu scopul evitării riscului de epuizare a stocului de blanchete și materiale de consum, de care dispune ASP și este dictată de specificul procedural și tehnologic al procesului respectiv de achiziții publice. Eventuala epuizare a stocurilor va duce inevitabil la imposibilitatea ASP, respectiv a statului, de a realiza funcțiile de bază ale instituției – prestarea serviciilor publice de confecționare și eliberare a actelor de identitate, permiselor de conducere și a înregistrării transportului auto”, susțin responsabilii instituției.

Cât despre pornirea unui audit complex în ASP pentru verificarea activității în perioada anilor 2017-2021, comunicăm dlui Alexandru Slusari, că ASP, fiind o instituție publică, a fost, este și va fi monitorizată în continuu în modul stabilit de legislația în vigoare, precum și în perioada menționată, de către organele abilitate (Curtea de Conturi, Inspecția financiară din subordinea Ministerului Finanțelor, Inspectoratul de Stat al Muncii, auditorii internaționali externi de supravegere, etc.).

„Dacă dl Slusari deține informații probate și nu doar inventate, despre anumite scheme, îl îndemnăm să pună în aplicare legea și să facă un denunț în organele de competență. Agenția Servicii Publice este o instituție publică, care prin definiție este apolitică”, scrie ASP.

În context, ASP face apel repetat la corectitudine și solicită activiștilor politici să nu admită implicarea instituției în jocuri politice, indiferent de interesele pe care le propagă.

De asemenea, ASP face apel către cetățeni să fie vigilenți și să verifice informațiile furnizate public de către deputatul Alexandru Slusari.

#Alexandru Slusari #mesaj #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.