Din 1 octombrie moldovenii cu cetățenie română pot intra în Marea Britanie doar cu paşaport

Moldovenii cu cetățenie română vor putea intra în Marea Britanie din 1 octombrie doar cu paşaport, după ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a anunţat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe (MAE), scrie Ziarul FinanciarZiarul Financiar.

„Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că începând cu data de 1 octombrie 2021, cetăţenii europeni nerezidenţi (care nu sunt protejaţi de Programul de Înregistrare a Cetăţenilor UE – EU Settlement Scheme) pot intra în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord exclusiv în baza paşaportului valabil (simplu electronic sau simplu temporar). Astfel, începând cu această dată, cetăţenii români nerezidenţi nu mai pot intra în Regatul Unit în baza cărţii de identitate”, se arată într-un comunicat al MAE.

Conform informaţiilor comunicate de autorităţile britanice, cetăţenilor europeni, inclusiv cetăţenilor români, nerezidenţi în Regatul Unit care nu vor respecta noile reguli li se va interzice accesul pe teritoriul britanic.
Cetăţenii europeni care intră sub incidenţa Programului de Înregistrare a Cetăţenilor UE (EU Settlement Scheme) vor putea să călătorească în Regatul Unit folosind cartea naţională de identitate valabilă, până la data de 31 decembrie 2025, cu condiţia ca aceasta să fie înregistrată ca document de călătorie în contul personal UK Visas and Immigration – UKVI – creat pentru înscrierea în EUSS.
MAE reaminteşte că din 1 ianuarie 2021 cetăţenii români nerezidenţi pot călători sau tranzita prin Regatul Unit în scop turistic/vizită, pentru şederi de scurtă durată, pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a necesita o viză de intrare. Cu toate acestea, cetăţenii români care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obţină, în prealabil, o viză de intrare.

Totodată, cetăţenii români nerezidenţi care doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Unit pentru o perioadă mai mare de şase luni (pentru activităţi de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de o viză de intrare eliberată de autorităţile britanice.

Conform MAE, la momentul intrării pe teritoriul Regatului Unit, autorităţile britanice de frontieră pot solicita prezentarea unor documente justificative suplimentare care să ateste veridicitatea scopului declarat al deplasării.

#calatorie #Marea Britanie #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.