Au construit o fermă ca în Europa. Cum a reușit familia Balmuș din Cahul să lanseze o afacere la ei în localitate

În satul Văleni din raionul Cahul, o familie a deschis o fermă, care vă va duce cu gândul la filmele europene despre fermieri. Mica afacere a fost lansată de familia Balmuș. La această fermă, familia crește vaci, capre și produce diverse produse lactate: iaurt, cașcaval, plăcinte, etc. Fermierii nu au angajați, toată munca este îndeplinită de membrii familiei, cel mai implicat fiind tatăl, scrie agrofarm.md.

Familia Balmuș și-a început afacerea modest, au cumpărat patru vaci și câteva capre. Nu le place să facă lucrurile cu jumătățile de măsură, așa că și-au propus să ridice un grajd dotat pentru animalele lor. Au aflat despre concursul organizat de GAL-ul „Lunca Prutului de Jos”, au depus cerere de participare, au câștigat și au primit finanțarea pentru realizarea obiectivului.

Pentru a construi acest grajd deosebit, antreprenorii spun că s-au inspirat de la fermele moderne europene. Construcția gradjului a durat în jur de două luni, iar pentru aceasta au avut nevoie în jur de 60 de mii de lei, dar nu au achitat pentru muncă pentru că au efectuat toate lucrările individuale.

Inițial ne-am uitat la fermele moderne cum funcționează. Bine, în fermele moderne, teritoriul este mai mare. Hrana se dă mecanizat, dar la noi nu se va da mecanizat. În general spațiile, modul cum îi aranjat, este preluat din fermele mari, europene. Acum sperăm că o să ne extindem și că vom ajunge la așa nivel. (Intervine mama) La început noi nu aveam acest grajd, puneam mâncarea în iesle și o dădeau pe jos, o călcau în picioare. Atunci ne-am gândit cum să facem ca să fie și pentru ele bine. Și hrana să nu o murdărească. Să fie curat, să aibă și căldură. Vedeți că am pus jos aici lemn să nu stea pe ciment. Ne-am străduit să facem în așa fel, încât să fie condiții atât pentru noi, cât și pentru ele.

Banii pentru deschiderea afacerii au fost adunați de soț, Adrian Balmuș, care a lucrat în străinătate. Anterior, au fost implicați în activități agricole, au avut sere, dar au renunțat pentru că nu era foarte avantajos.

În această afacere este implicată și sora lui Adrian, Ana, care s-a specializat în gastronomie. Ea verifică sau inventează rețete din lactate: iaurt, cașcaval, chefir, plăcintă cu brânză și multe alte bunătăți dulci sau sărate.

Din producția obținută se fac brânzeturi, smântână, care ulterior este procurată de săteni sau se vinde la Galați.

„Din martie 2020, de când s-a început pandemia și până am făcut actele noi, n-am putut merge în colo. Abia la Crăciun am început să mergem. Trebuie să ai un act confirmativ că ești angajat acolo sau să ai contract. Noi, dacă am deschis gospodăria țărănească și soțul are buletin românesc, deja avem posibilitatea să circulăm.”

Famailia a aplicat la programul GAL și au obținut suma de 71.250 lei, dar costul total s-a ridicat la 142 de mii de lei. Acești bani i-au folosit pentru echipament.

Am procurat materiale de construcții, în jur de 60 de mii de lei, apăratul de muls, frigider de capacitate mare pentru stocarea lactatelor, incubator pentru păsări, un boiler – acesta ne va oferi posibilitatea să dăm apă caldă la animale.

Dacă va fi posibil, familia va dezvolta și partea turistică, întrucât localitatea are un astfel de potențial.

Antreprenorii spun că e posibil și în Republica Moldova de făcut ceva, doar dacă este voință și dorință de muncă.

#ferma #antreprenori #afacere #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.

#batrini #pensionari #populație