Au construit o fermă ca în Europa. Cum a reușit familia Balmuș din Cahul să lanseze o afacere la ei în localitate

În satul Văleni din raionul Cahul, o familie a deschis o fermă, care vă va duce cu gândul la filmele europene despre fermieri. Mica afacere a fost lansată de familia Balmuș. La această fermă, familia crește vaci, capre și produce diverse produse lactate: iaurt, cașcaval, plăcinte, etc. Fermierii nu au angajați, toată munca este îndeplinită de membrii familiei, cel mai implicat fiind tatăl, scrie agrofarm.md.

Familia Balmuș și-a început afacerea modest, au cumpărat patru vaci și câteva capre. Nu le place să facă lucrurile cu jumătățile de măsură, așa că și-au propus să ridice un grajd dotat pentru animalele lor. Au aflat despre concursul organizat de GAL-ul „Lunca Prutului de Jos”, au depus cerere de participare, au câștigat și au primit finanțarea pentru realizarea obiectivului.

Pentru a construi acest grajd deosebit, antreprenorii spun că s-au inspirat de la fermele moderne europene. Construcția gradjului a durat în jur de două luni, iar pentru aceasta au avut nevoie în jur de 60 de mii de lei, dar nu au achitat pentru muncă pentru că au efectuat toate lucrările individuale.

Inițial ne-am uitat la fermele moderne cum funcționează. Bine, în fermele moderne, teritoriul este mai mare. Hrana se dă mecanizat, dar la noi nu se va da mecanizat. În general spațiile, modul cum îi aranjat, este preluat din fermele mari, europene. Acum sperăm că o să ne extindem și că vom ajunge la așa nivel. (Intervine mama) La început noi nu aveam acest grajd, puneam mâncarea în iesle și o dădeau pe jos, o călcau în picioare. Atunci ne-am gândit cum să facem ca să fie și pentru ele bine. Și hrana să nu o murdărească. Să fie curat, să aibă și căldură. Vedeți că am pus jos aici lemn să nu stea pe ciment. Ne-am străduit să facem în așa fel, încât să fie condiții atât pentru noi, cât și pentru ele.

Banii pentru deschiderea afacerii au fost adunați de soț, Adrian Balmuș, care a lucrat în străinătate. Anterior, au fost implicați în activități agricole, au avut sere, dar au renunțat pentru că nu era foarte avantajos.

În această afacere este implicată și sora lui Adrian, Ana, care s-a specializat în gastronomie. Ea verifică sau inventează rețete din lactate: iaurt, cașcaval, chefir, plăcintă cu brânză și multe alte bunătăți dulci sau sărate.

Din producția obținută se fac brânzeturi, smântână, care ulterior este procurată de săteni sau se vinde la Galați.

„Din martie 2020, de când s-a început pandemia și până am făcut actele noi, n-am putut merge în colo. Abia la Crăciun am început să mergem. Trebuie să ai un act confirmativ că ești angajat acolo sau să ai contract. Noi, dacă am deschis gospodăria țărănească și soțul are buletin românesc, deja avem posibilitatea să circulăm.”

Famailia a aplicat la programul GAL și au obținut suma de 71.250 lei, dar costul total s-a ridicat la 142 de mii de lei. Acești bani i-au folosit pentru echipament.

Am procurat materiale de construcții, în jur de 60 de mii de lei, apăratul de muls, frigider de capacitate mare pentru stocarea lactatelor, incubator pentru păsări, un boiler – acesta ne va oferi posibilitatea să dăm apă caldă la animale.

Dacă va fi posibil, familia va dezvolta și partea turistică, întrucât localitatea are un astfel de potențial.

Antreprenorii spun că e posibil și în Republica Moldova de făcut ceva, doar dacă este voință și dorință de muncă.

#ferma #antreprenori #afacere #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.