Au crescut conexiunile la Internet fix de mare viteză. Cele mai mari venituri le-a avut operatorul național Moldtelecom

Datele prezentate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) arată că, în primele trei luni ale anului curent, numărul conexiunilor la Internet fix în bandă largă, care permit viteze de peste 100 Mbps au înregistrat o creștere de 13,3%, comparativ cu sfârșitul anului 2020, și au alcătuit circa 190 mii, pe fundalul descreșterii tuturor conexiunilor care permit viteze de transfer al datelor mai mici de 100 Mbps.

Astfel, potrivit ANRCETI, numărul total al abonaților la serviciile de Intenet fix în bandă largă a crescut, timp de trei luni, cu 1,1%, și au totalizat circa 727 mii, dintre care 539,2 mii (în creștere cu 3,7%) au constituit abonații care au ales conexiunile prin fibră optică (FTTX), 127,1 mii (în scădere cu 8%) au alcătuit abonații care au solicitat conexiuni prin xDSL, 58,4 mii (în scădere cu 1,1%) au totalizat cei ce s-au conectat prin cablu coaxial, iar 2,2 mii (în creștere cu 9,2%) au fost cei care s-au conectat prin intermediul altor tehnologii.

La finalul lunii martie 2021, ponderile cele mai importante în numărul total de abonați erau deținute de abonații conectați la rețeaua globală în baza tehnologiilor FTTx – 74,2%, respectiv prin xDSL – 17,5%, urmați de abonații conectați prin cablul coaxial – 8% și prin alte tehnologii – 0,3%. Rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet fix în banda largă, raportată la 100 de locuitori ai republicii, a crescut cu 0,3 puncte procentuale și a ajuns la 27,5%.

De asemenea, potrivit datelor prezentate ANRCETI de către furnizorii serviciilor de acces la Internet fix în bandă largă, au crescut și veniturile obținute în primul trimestru al anului 2021 din vânzarea acestor servicii, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 6,7% și au însumat peste 364 mil. lei. Urmare a acestei evoluții, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) la serviciile respective a scăzut, față de perioada similară a anului trecut, cu 0,5% şi a alcătuit 167,9 lei.

Cotele de piață ale celor mai mari furnizori de servicii de acces la Internet fix în bandă largă, în funcție de venituri, au fost următoarele: Moldtelecom – 60,5%, Starnet Soluții – 20,4% și Orange Moldova – 8,5%. Cota cumulativă de piață a celorlalți furnizori a fost de 10,6%.

#internet fix #orange #moldtelecom #starnet

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la sfârșitul acestui an, piața globală de media ar putea fi martora uneia dintre cele mai mari tranzacții din istoria industriei. Netflix, Paramount și Comcast și-au exprimat oficial interesul pentru achiziția gigantului Warner Bros. Discovery – conglomeratul care controlează HBO Max (platforma celebră pentru „Game of Thrones”), studioul Warner Bros. (deținătorul francizelor „Harry Potter” și „Lord of the Rings”) și un vast portofoliu de canale, inclusiv CNN.

Warner Bros. Discovery traversează o perioadă complicată, marcată de datorii uriașe și probleme financiare. Inițial, conducerea companiei intenționa să divizeze businessul, însă în octombrie 2025 a luat decizia radicală de a scoate întreg grupul la vânzare.

Indiferent de configurația finală, orice acord va fi analizat minuțios de autoritățile antitrust din Statele Unite. Dacă Netflix ar reuși să cumpere Warner Bros. Discovery, tranzacția ar uni două dintre cele mai influente platforme de streaming din lume: Netflix și HBO Max. O astfel de concentrare ridică mari îngrijorări la Hollywood, mai ales din cauza poziției CEO-ului Netflix, Ted Sarandos, care a criticat în repetate rânduri modelul de distribuție tradițională în cinematografe, considerându-l neprofitabil.

Celelalte două scenarii sunt la fel de sensibile. O înțelegere cu Comcast ar reuni Universal Pictures cu Warner Bros., iar o achiziție de către Paramount ar pune sub același acoperiș Paramount Pictures și Warner Bros. În ambele cazuri, două dintre marile „majors” tradiționale ale Hollywoodului ar fi absorbite într-un singur conglomerat – o situație care ar putea genera un risc real de monopol în producția cinematografică și în distribuție.