Au crescut conexiunile la Internet fix de mare viteză. Cele mai mari venituri le-a avut operatorul național Moldtelecom

Datele prezentate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) arată că, în primele trei luni ale anului curent, numărul conexiunilor la Internet fix în bandă largă, care permit viteze de peste 100 Mbps au înregistrat o creștere de 13,3%, comparativ cu sfârșitul anului 2020, și au alcătuit circa 190 mii, pe fundalul descreșterii tuturor conexiunilor care permit viteze de transfer al datelor mai mici de 100 Mbps.

Astfel, potrivit ANRCETI, numărul total al abonaților la serviciile de Intenet fix în bandă largă a crescut, timp de trei luni, cu 1,1%, și au totalizat circa 727 mii, dintre care 539,2 mii (în creștere cu 3,7%) au constituit abonații care au ales conexiunile prin fibră optică (FTTX), 127,1 mii (în scădere cu 8%) au alcătuit abonații care au solicitat conexiuni prin xDSL, 58,4 mii (în scădere cu 1,1%) au totalizat cei ce s-au conectat prin cablu coaxial, iar 2,2 mii (în creștere cu 9,2%) au fost cei care s-au conectat prin intermediul altor tehnologii.

La finalul lunii martie 2021, ponderile cele mai importante în numărul total de abonați erau deținute de abonații conectați la rețeaua globală în baza tehnologiilor FTTx – 74,2%, respectiv prin xDSL – 17,5%, urmați de abonații conectați prin cablul coaxial – 8% și prin alte tehnologii – 0,3%. Rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet fix în banda largă, raportată la 100 de locuitori ai republicii, a crescut cu 0,3 puncte procentuale și a ajuns la 27,5%.

De asemenea, potrivit datelor prezentate ANRCETI de către furnizorii serviciilor de acces la Internet fix în bandă largă, au crescut și veniturile obținute în primul trimestru al anului 2021 din vânzarea acestor servicii, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 6,7% și au însumat peste 364 mil. lei. Urmare a acestei evoluții, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) la serviciile respective a scăzut, față de perioada similară a anului trecut, cu 0,5% şi a alcătuit 167,9 lei.

Cotele de piață ale celor mai mari furnizori de servicii de acces la Internet fix în bandă largă, în funcție de venituri, au fost următoarele: Moldtelecom – 60,5%, Starnet Soluții – 20,4% și Orange Moldova – 8,5%. Cota cumulativă de piață a celorlalți furnizori a fost de 10,6%.

#internet fix #orange #moldtelecom #starnet

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.