Au crescut conexiunile la Internet fix de mare viteză. Cele mai mari venituri le-a avut operatorul național Moldtelecom

Datele prezentate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) arată că, în primele trei luni ale anului curent, numărul conexiunilor la Internet fix în bandă largă, care permit viteze de peste 100 Mbps au înregistrat o creștere de 13,3%, comparativ cu sfârșitul anului 2020, și au alcătuit circa 190 mii, pe fundalul descreșterii tuturor conexiunilor care permit viteze de transfer al datelor mai mici de 100 Mbps.

Astfel, potrivit ANRCETI, numărul total al abonaților la serviciile de Intenet fix în bandă largă a crescut, timp de trei luni, cu 1,1%, și au totalizat circa 727 mii, dintre care 539,2 mii (în creștere cu 3,7%) au constituit abonații care au ales conexiunile prin fibră optică (FTTX), 127,1 mii (în scădere cu 8%) au alcătuit abonații care au solicitat conexiuni prin xDSL, 58,4 mii (în scădere cu 1,1%) au totalizat cei ce s-au conectat prin cablu coaxial, iar 2,2 mii (în creștere cu 9,2%) au fost cei care s-au conectat prin intermediul altor tehnologii.

La finalul lunii martie 2021, ponderile cele mai importante în numărul total de abonați erau deținute de abonații conectați la rețeaua globală în baza tehnologiilor FTTx – 74,2%, respectiv prin xDSL – 17,5%, urmați de abonații conectați prin cablul coaxial – 8% și prin alte tehnologii – 0,3%. Rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet fix în banda largă, raportată la 100 de locuitori ai republicii, a crescut cu 0,3 puncte procentuale și a ajuns la 27,5%.

De asemenea, potrivit datelor prezentate ANRCETI de către furnizorii serviciilor de acces la Internet fix în bandă largă, au crescut și veniturile obținute în primul trimestru al anului 2021 din vânzarea acestor servicii, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 6,7% și au însumat peste 364 mil. lei. Urmare a acestei evoluții, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) la serviciile respective a scăzut, față de perioada similară a anului trecut, cu 0,5% şi a alcătuit 167,9 lei.

Cotele de piață ale celor mai mari furnizori de servicii de acces la Internet fix în bandă largă, în funcție de venituri, au fost următoarele: Moldtelecom – 60,5%, Starnet Soluții – 20,4% și Orange Moldova – 8,5%. Cota cumulativă de piață a celorlalți furnizori a fost de 10,6%.

#internet fix #orange #moldtelecom #starnet

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.