„Au învins ceața”. Iohannis și Zelenski au ajuns totuși la Chișinău. Au luat parte la parada militară care era pe final

27 Aug. 2021, 13:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Aug. 2021, 13:25 // Actual //  MD Bani

Președintele României, Klaus Iohannis, și cel al Ucrainei, Vladimir Zelenski, au ajuns într-un final la Chișinău și au putut să aterizeze pe Aeroportul Internațional Chișinău, după ce s-a dispersat ceața densă, care i-a încurcat să aterizeze aeronavele oficialilor, scrie Realitatea.md.

Astfel, Klaus Iohannis, deși a întârziat la evenimentele dedicat Zilei Independenței, dedicate celor 30 de ani de la obținerea independenței, acesta a ajuns înaintea lui Zelenski în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN).

Președintele Ucrainei a ajuns în PMAN, unde defilau militarii moldoveni, pe finalul paradei, fiind însoțit și de prim-ministrul ucrainean, Denis Șmigal.

Amintim că, din cauza ceții, aeronava președintelui Ucrainei nu a putut să aterizeze pe aeroportul din Chișinău, fiind nevoită să facă cale întoarsă la Odesa pentru a se alimenta și a-și lua zborul din nou spre Moldova.

Aeronava lui Iohannis a stat la sol pe aeroportul din România până condițiile meteo i-a permis decolarea spre Chișinău ca să poată ateriza.

Precizăm că, potrivit programului sărbătorii, cei trei oaspeți, șefi de state, președintele României, Klaus Iohannis, al Ucrainei, Vladimir Zelenski, și cel al Poloniei, Andrzej Duda, care se află în Republica Moldova de ieri, trebuiau să depună flori împreună la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt alături de Maia Sandu. Din lipsa celor doi președinți, ai României și Ucrainei, Maia Sandu, a depus flori doar cu președintele Poloniei.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.