„Au învins ceața”. Iohannis și Zelenski au ajuns totuși la Chișinău. Au luat parte la parada militară care era pe final

Președintele României, Klaus Iohannis, și cel al Ucrainei, Vladimir Zelenski, au ajuns într-un final la Chișinău și au putut să aterizeze pe Aeroportul Internațional Chișinău, după ce s-a dispersat ceața densă, care i-a încurcat să aterizeze aeronavele oficialilor, scrie Realitatea.md.

Astfel, Klaus Iohannis, deși a întârziat la evenimentele dedicat Zilei Independenței, dedicate celor 30 de ani de la obținerea independenței, acesta a ajuns înaintea lui Zelenski în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN).

Președintele Ucrainei a ajuns în PMAN, unde defilau militarii moldoveni, pe finalul paradei, fiind însoțit și de prim-ministrul ucrainean, Denis Șmigal.

Amintim că, din cauza ceții, aeronava președintelui Ucrainei nu a putut să aterizeze pe aeroportul din Chișinău, fiind nevoită să facă cale întoarsă la Odesa pentru a se alimenta și a-și lua zborul din nou spre Moldova.

Aeronava lui Iohannis a stat la sol pe aeroportul din România până condițiile meteo i-a permis decolarea spre Chișinău ca să poată ateriza.

Precizăm că, potrivit programului sărbătorii, cei trei oaspeți, șefi de state, președintele României, Klaus Iohannis, al Ucrainei, Vladimir Zelenski, și cel al Poloniei, Andrzej Duda, care se află în Republica Moldova de ieri, trebuiau să depună flori împreună la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt alături de Maia Sandu. Din lipsa celor doi președinți, ai României și Ucrainei, Maia Sandu, a depus flori doar cu președintele Poloniei.

#Zelenski #Iohannis #eveniment festiv #ceata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele din pește și alte viețuitoare acvatice vor ajunge pe piață în condiții mai stricte de control sanitar-veterinar, după ce Guvernul a aprobat un nou regulament care stabilește reguli detaliate pentru circulația animalelor acvatice și pentru comercializarea produselor obținute din acestea.

Potrivit note informative, intervenția este motivată de riscurile pentru sănătatea animală și siguranța alimentelor, în condițiile în care multe dintre bolile listate pot afecta inclusiv sănătatea oamenilor. Autorii documentului atrag atenția că focarele de boală în unitățile de acvacultură duc la scăderea producției, creșterea costurilor de tratament și control, sacrificarea animalelor și pierderea piețelor, generând pierderi economice semnificative.

„Implementarea acestor reglementări va contribui la prevenirea și controlul bolilor, asigurarea populației cu produse de calitate, reducerea riscurilor de pierderi economice la unitățile de profil și consolidarea controlului lanțului alimentar și a siguranței alimentare”, afirmă ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Noul regulament introduce cerințe clare privind curățarea și dezinfecția mijloacelor de transport, schimburile și evacuările de apă, precum și măsuri de biosecuritate menite să reducă riscurile asociate transportului animalelor acvatice.

Înainte de fiecare transport, medicul veterinar oficial este obligat să efectueze un control documentar al înregistrărilor privind mortalitatea și starea de sănătate, dar și o inspecție clinică a animalelor, inclusiv în cazul categoriilor la care semnele bolii sunt mai puțin evidente, cum ar fi ouăle și moluștele.

Certificatul de sănătate animală trebuie să conțină date despre expeditor, destinatar, unitatea de origine și cea de destinație, specie, cantitate, precum și scopul utilizării animalelor, fie că este vorba despre creștere, carantină, relocare, consum uman sau cercetare. În cazul produselor provenite din zone cu restricții, documentele trebuie să includă inclusiv denumirea bolii relevante și detalii despre zona de origine. De asemenea, autoritatea competentă are obligația să notifice statul de destinație în cazul transporturilor externe și să furnizeze informațiile prevăzute de regulament.

Nota informativă prezintă și un exemplu concret al cheltuielilor de biosecuritate, arătând că dezinfectarea unui bazin de 100 m² pentru creșterea peștilor implică un cost estimativ de aproximativ 2 400 de lei.

Autorii proiectului precizează că noile prevederi nu implică costuri de conformare legate de eliberarea unor acte permisive suplimentare, întrucât nu introduc autorizații noi, ci detaliază cerințele tehnice și sanitar-veterinare. În schimb, obținerea și menținerea statutului de „indemn de boală” pentru anumite zone sau compartimente va permite circulația liberă în țară și exportul fără restricții pe piața internațională a animalelor și produselor de acvacultură.

Regulamentul prevede și restricții pentru momelile vii utilizate la pescuit, care trebuie să provină din zone cu statut de indemn de boală atunci când sunt folosite în astfel de zone, pentru a preveni introducerea agenților patogeni în habitate naturale sau în unități de acvacultură.