„Au învins ceața”. Iohannis și Zelenski au ajuns totuși la Chișinău. Au luat parte la parada militară care era pe final

Președintele României, Klaus Iohannis, și cel al Ucrainei, Vladimir Zelenski, au ajuns într-un final la Chișinău și au putut să aterizeze pe Aeroportul Internațional Chișinău, după ce s-a dispersat ceața densă, care i-a încurcat să aterizeze aeronavele oficialilor, scrie Realitatea.md.

Astfel, Klaus Iohannis, deși a întârziat la evenimentele dedicat Zilei Independenței, dedicate celor 30 de ani de la obținerea independenței, acesta a ajuns înaintea lui Zelenski în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN).

Președintele Ucrainei a ajuns în PMAN, unde defilau militarii moldoveni, pe finalul paradei, fiind însoțit și de prim-ministrul ucrainean, Denis Șmigal.

Amintim că, din cauza ceții, aeronava președintelui Ucrainei nu a putut să aterizeze pe aeroportul din Chișinău, fiind nevoită să facă cale întoarsă la Odesa pentru a se alimenta și a-și lua zborul din nou spre Moldova.

Aeronava lui Iohannis a stat la sol pe aeroportul din România până condițiile meteo i-a permis decolarea spre Chișinău ca să poată ateriza.

Precizăm că, potrivit programului sărbătorii, cei trei oaspeți, șefi de state, președintele României, Klaus Iohannis, al Ucrainei, Vladimir Zelenski, și cel al Poloniei, Andrzej Duda, care se află în Republica Moldova de ieri, trebuiau să depună flori împreună la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt alături de Maia Sandu. Din lipsa celor doi președinți, ai României și Ucrainei, Maia Sandu, a depus flori doar cu președintele Poloniei.

#Zelenski #Iohannis #eveniment festiv #ceata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.