„Au învins ceața”. Iohannis și Zelenski au ajuns totuși la Chișinău. Au luat parte la parada militară care era pe final

Președintele României, Klaus Iohannis, și cel al Ucrainei, Vladimir Zelenski, au ajuns într-un final la Chișinău și au putut să aterizeze pe Aeroportul Internațional Chișinău, după ce s-a dispersat ceața densă, care i-a încurcat să aterizeze aeronavele oficialilor, scrie Realitatea.md.

Astfel, Klaus Iohannis, deși a întârziat la evenimentele dedicat Zilei Independenței, dedicate celor 30 de ani de la obținerea independenței, acesta a ajuns înaintea lui Zelenski în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN).

Președintele Ucrainei a ajuns în PMAN, unde defilau militarii moldoveni, pe finalul paradei, fiind însoțit și de prim-ministrul ucrainean, Denis Șmigal.

Amintim că, din cauza ceții, aeronava președintelui Ucrainei nu a putut să aterizeze pe aeroportul din Chișinău, fiind nevoită să facă cale întoarsă la Odesa pentru a se alimenta și a-și lua zborul din nou spre Moldova.

Aeronava lui Iohannis a stat la sol pe aeroportul din România până condițiile meteo i-a permis decolarea spre Chișinău ca să poată ateriza.

Precizăm că, potrivit programului sărbătorii, cei trei oaspeți, șefi de state, președintele României, Klaus Iohannis, al Ucrainei, Vladimir Zelenski, și cel al Poloniei, Andrzej Duda, care se află în Republica Moldova de ieri, trebuiau să depună flori împreună la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt alături de Maia Sandu. Din lipsa celor doi președinți, ai României și Ucrainei, Maia Sandu, a depus flori doar cu președintele Poloniei.

#Zelenski #Iohannis #eveniment festiv #ceata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.