Au trecut de la hobby la afaceri profitabile: istorii de succes a producătorilor de pomușoare din stânga Nistrului

Sectorul de producere a pomușoarelor în regiunea transnistreană s-a transformat vizibil datorită asistenței tehnice și financiare oferite pe parcursul ultimilor cinci ani de USAID prin intermediul Proiectului Agricultura Performantă în Moldova (APM). Mai mulți producători din stânga Nistrului au trecut de la hobby la afaceri cu pomușoare. Despre aceasta au declarat membrii Asociației transnistrene a fermierilor Belîi Most, pentru Agrobiznes.md.

Fermieri, care sunt membri ai asociației Belîi Most și-au transformat gospodării agricole prin adoptarea și implementarea celor mai bune practici agricole, tehnologiilor moderne și echipamente inovative. Astăzi producătorii de pomușoare își percep activitatea ca afacere generatoare de profit, deoarece ghidați de experții USAID APM, au început a investi în soiuri noi de căpșun, zmeur sau mur, material săditor calitativ, construcția tunelelor, instalarea sistemelor de umbrire, producerea strugurilor pe sistem Pergola. Toate aceste tehnologii oferă recolte înalte și fructe calitative, care sunt competitive pe piața locală sau cea de export.

Larisa Colomîcenco, președinta Asociației Belîi Most, afirmă că datorită asistenței USAID oferite sectorul agricol din regiunea transnistreană, fermieri din regiune au obținut rezultate reale în gospodăriile lor.

„S-a schimbat tradiția de cultivare a pomușoarelor. Mulți fermieri din Transnistria deja au trecut la utilizarea materialului săditor frigo, ceea ce permite obținerea unor recolte înalte și fructe calitative, și, respectiv, venituri mai mari. Producătorii de material săditor deja optează pentru producerea stolonilor de căpșun în casete, ceea ce îmbunătățește substanțial calitatea acestuia”, a comunicat Larisa Colomîcenco.

Unul dintre antreprenorii care a beneficiat de suport este și Oxana Bunduchi, membră a Asociației Belîi Most, care de mai bine de patru ani deține o plantație de căpșuni în satul Copanca, raionul Căușeni. Prin intermediul unui grant oferit de USAID APM, gospodăria Oxanei Bunduchi a experimentat pentru prima data folia pentru mulcire și irigarea prin picurare pe o suprafață de 1 hectar de căpșun, iar rezultatele bune obținute au determinat antreprenoarea să extindă utilizarea acestor tehnologii pe toată plantația de căpșuni de 2,5 ha.

Anterior, Oxana Bunduchi comercializa căpșunele doar pe piața locală, dar datorită tehnologiilor moderne adoptate care au sporit recolta și calitatea fructelor, în 2019 a exportat în Rusia și a comercializat căpșune în rețelele de supermarketuri din Tiraspol și din Chișinău.

Totodată, Asociația Belîi Most în parteneriat cu Colegiul agrar-tehnic M.V. Frunze din Tiraspol și cu suportul USAID APM, au fost create loturi demonstrative cu plantații de căpșun și struguri de masă pe sistem de suport Pergola, care pot fi utilizate în procesul didactic de peste 600 de studenți și 60 de profesori, precum și de producători agricoli din Transnistria pentru lecții de practică și asistență tehnică.

Profesori de la Colegiu susțin că anume investițiile în învățământ vor ajuta domeniul agricol să pregătească specialiști calificați.

#stanga nistrului #pomusoare #producatori autohtoni #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.