Au trecut de la hobby la afaceri profitabile: istorii de succes a producătorilor de pomușoare din stânga Nistrului

Sectorul de producere a pomușoarelor în regiunea transnistreană s-a transformat vizibil datorită asistenței tehnice și financiare oferite pe parcursul ultimilor cinci ani de USAID prin intermediul Proiectului Agricultura Performantă în Moldova (APM). Mai mulți producători din stânga Nistrului au trecut de la hobby la afaceri cu pomușoare. Despre aceasta au declarat membrii Asociației transnistrene a fermierilor Belîi Most, pentru Agrobiznes.md.

Fermieri, care sunt membri ai asociației Belîi Most și-au transformat gospodării agricole prin adoptarea și implementarea celor mai bune practici agricole, tehnologiilor moderne și echipamente inovative. Astăzi producătorii de pomușoare își percep activitatea ca afacere generatoare de profit, deoarece ghidați de experții USAID APM, au început a investi în soiuri noi de căpșun, zmeur sau mur, material săditor calitativ, construcția tunelelor, instalarea sistemelor de umbrire, producerea strugurilor pe sistem Pergola. Toate aceste tehnologii oferă recolte înalte și fructe calitative, care sunt competitive pe piața locală sau cea de export.

Larisa Colomîcenco, președinta Asociației Belîi Most, afirmă că datorită asistenței USAID oferite sectorul agricol din regiunea transnistreană, fermieri din regiune au obținut rezultate reale în gospodăriile lor.

„S-a schimbat tradiția de cultivare a pomușoarelor. Mulți fermieri din Transnistria deja au trecut la utilizarea materialului săditor frigo, ceea ce permite obținerea unor recolte înalte și fructe calitative, și, respectiv, venituri mai mari. Producătorii de material săditor deja optează pentru producerea stolonilor de căpșun în casete, ceea ce îmbunătățește substanțial calitatea acestuia”, a comunicat Larisa Colomîcenco.

Unul dintre antreprenorii care a beneficiat de suport este și Oxana Bunduchi, membră a Asociației Belîi Most, care de mai bine de patru ani deține o plantație de căpșuni în satul Copanca, raionul Căușeni. Prin intermediul unui grant oferit de USAID APM, gospodăria Oxanei Bunduchi a experimentat pentru prima data folia pentru mulcire și irigarea prin picurare pe o suprafață de 1 hectar de căpșun, iar rezultatele bune obținute au determinat antreprenoarea să extindă utilizarea acestor tehnologii pe toată plantația de căpșuni de 2,5 ha.

Anterior, Oxana Bunduchi comercializa căpșunele doar pe piața locală, dar datorită tehnologiilor moderne adoptate care au sporit recolta și calitatea fructelor, în 2019 a exportat în Rusia și a comercializat căpșune în rețelele de supermarketuri din Tiraspol și din Chișinău.

Totodată, Asociația Belîi Most în parteneriat cu Colegiul agrar-tehnic M.V. Frunze din Tiraspol și cu suportul USAID APM, au fost create loturi demonstrative cu plantații de căpșun și struguri de masă pe sistem de suport Pergola, care pot fi utilizate în procesul didactic de peste 600 de studenți și 60 de profesori, precum și de producători agricoli din Transnistria pentru lecții de practică și asistență tehnică.

Profesori de la Colegiu susțin că anume investițiile în învățământ vor ajuta domeniul agricol să pregătească specialiști calificați.

#stanga nistrului #pomusoare #producatori autohtoni #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 16 milioane de lei vor fi alocate în următorii trei ani pentru a clarifica situația juridică a blocurilor locative înregistrate în prezent în cadastru pe numele statului sau al autorităților locale, dar care, de facto, se află în proprietate privată.

Programul de stat pentru anii 2026–2028, care urmează a fi examinat în ședința Guvernului din 4 februarie, prevede verificarea documentației cadastrale și operarea modificărilor necesare în Registrul bunurilor imobile pentru aproximativ 12 580 de blocuri locative care figurează deja în evidențe, dar pentru care trebuie stabilit statutul juridic exact – condominiu sau „condominiu incomplet”.

Autoritățile explică necesitatea intervenției prin faptul că, deși majoritatea apartamentelor au fost privatizate încă din anii ’90, situația juridică a părților comune și a clădirilor în ansamblu a rămas neclară.

„S-a dovedit că proprietarii fondului locativ privatizat nu poartă în mod real responsabilitatea pentru proprietatea care le aparține, nu întreprind măsuri necesare pentru întreținerea locuințelor proprii și nici a spațiilor comune din cadrul condominiului”, se arată în nota informativă a proiectului.

În același document se menționează că bugetele locale continuă să suporte cheltuieli pentru întreținerea acestor imobile, deși statul și autoritățile locale mai dețin în proprietate directă sub 2% din fondul locativ. „Bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli esențiale pentru întreținerea fondului locativ privatizat (…) intervențiile fiind mai mult acțiuni sporadice, haotice și ineficiente”, se mai precizează în nota informativă.

Programul nu presupune construcții sau reparații, ci doar analizarea arhivelor cadastrale, întocmirea actelor de constatare și actualizarea înscrierilor din registru. Costul total estimat este de 15,85 milioane de lei, din care circa 1 milion lei va fi cheltuit în 2026, 6,7 milioane lei în 2027 și 8,1 milioane lei în 2028.

Scopul declarat este ca, după finalizarea procesului, responsabilitatea administrării blocurilor să revină clar proprietarilor din condominiu, iar datele cadastrale să reflecte situația reală din teren.

Programul urmează să fie implementat de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, prin intermediul Cadastrul Bunurilor Imobile, care va prezenta anual rapoarte privind stadiul lucrărilor.