Au trecut de la hobby la afaceri profitabile: istorii de succes a producătorilor de pomușoare din stânga Nistrului

01 Iul. 2021, 18:32
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
01 Iul. 2021, 18:32 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Sectorul de producere a pomușoarelor în regiunea transnistreană s-a transformat vizibil datorită asistenței tehnice și financiare oferite pe parcursul ultimilor cinci ani de USAID prin intermediul Proiectului Agricultura Performantă în Moldova (APM). Mai mulți producători din stânga Nistrului au trecut de la hobby la afaceri cu pomușoare. Despre aceasta au declarat membrii Asociației transnistrene a fermierilor Belîi Most, pentru Agrobiznes.md.

Fermieri, care sunt membri ai asociației Belîi Most și-au transformat gospodării agricole prin adoptarea și implementarea celor mai bune practici agricole, tehnologiilor moderne și echipamente inovative. Astăzi producătorii de pomușoare își percep activitatea ca afacere generatoare de profit, deoarece ghidați de experții USAID APM, au început a investi în soiuri noi de căpșun, zmeur sau mur, material săditor calitativ, construcția tunelelor, instalarea sistemelor de umbrire, producerea strugurilor pe sistem Pergola. Toate aceste tehnologii oferă recolte înalte și fructe calitative, care sunt competitive pe piața locală sau cea de export.

Larisa Colomîcenco, președinta Asociației Belîi Most, afirmă că datorită asistenței USAID oferite sectorul agricol din regiunea transnistreană, fermieri din regiune au obținut rezultate reale în gospodăriile lor.

„S-a schimbat tradiția de cultivare a pomușoarelor. Mulți fermieri din Transnistria deja au trecut la utilizarea materialului săditor frigo, ceea ce permite obținerea unor recolte înalte și fructe calitative, și, respectiv, venituri mai mari. Producătorii de material săditor deja optează pentru producerea stolonilor de căpșun în casete, ceea ce îmbunătățește substanțial calitatea acestuia”, a comunicat Larisa Colomîcenco.

Unul dintre antreprenorii care a beneficiat de suport este și Oxana Bunduchi, membră a Asociației Belîi Most, care de mai bine de patru ani deține o plantație de căpșuni în satul Copanca, raionul Căușeni. Prin intermediul unui grant oferit de USAID APM, gospodăria Oxanei Bunduchi a experimentat pentru prima data folia pentru mulcire și irigarea prin picurare pe o suprafață de 1 hectar de căpșun, iar rezultatele bune obținute au determinat antreprenoarea să extindă utilizarea acestor tehnologii pe toată plantația de căpșuni de 2,5 ha.

Anterior, Oxana Bunduchi comercializa căpșunele doar pe piața locală, dar datorită tehnologiilor moderne adoptate care au sporit recolta și calitatea fructelor, în 2019 a exportat în Rusia și a comercializat căpșune în rețelele de supermarketuri din Tiraspol și din Chișinău.

Totodată, Asociația Belîi Most în parteneriat cu Colegiul agrar-tehnic M.V. Frunze din Tiraspol și cu suportul USAID APM, au fost create loturi demonstrative cu plantații de căpșun și struguri de masă pe sistem de suport Pergola, care pot fi utilizate în procesul didactic de peste 600 de studenți și 60 de profesori, precum și de producători agricoli din Transnistria pentru lecții de practică și asistență tehnică.

Profesori de la Colegiu susțin că anume investițiile în învățământ vor ajuta domeniul agricol să pregătească specialiști calificați.

 

Realitatea Live

28 Ian. 2026, 17:45
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
28 Ian. 2026, 17:45 // Au Bani //  Grîu Tatiana

România și Italia au fost printre primele state din Uniunea Europeană care au introdus, de la 1 ianuarie 2026, taxe logistice pentru coletele cu valoare redusă venite din afara blocului comunitar, în special cele comandate prin platforme precum Temu și Shein. În România taxa este de 25 de lei românești (circa 5 euro) pe colet sub 150 de euro, iar în Italia este de 2 euro pe colet, scrie adevărul.ro.

Autoritățile au estimat inițial că măsura va genera încasări importante — de exemplu, guvernul italian anticipa până la 122 milioane de euro în 2026 și 245 milioane de euro în 2027 din taxa aplicată coletelor mici care intră în Italia.

În practică, însă, aceste venituri nu se materializează așa cum era așteptat, pentru că firmele de comerț online își reorganizează logistica. Unele au început să își deschidă depozite în state membre ale UE care nu percep taxe similare, precum Polonia sau Ungaria. Astfel, bunurile intră prin alt stat în piața comunitară, evitând taxele naționale pentru coletele sub 150 de euro. O dată importate legal prin altă țară, acestea pot fi redistribuite liber în UE fără plata taxei de 25 de lei sau 2 euro.

Reprezentanții industriei de curierat din România au tras un semnal de alarmă că România ar putea pierde sume importante la buget dacă nu creează condiții favorabile pentru deschiderea acestor depozite logistice, dar și că economia locală ar rămâne fără oportunități de investiții.

În Italia, operatorii logistici și aeroportuarii raportează deja efecte negative: numărul coletelor mici sosite direct din afara UE a scăzut semnificativ după introducerea taxei, iar cel puțin 30 de zboruri cargo care anterior aterizau la hub-ul de la Milano Malpensa — responsabil pentru aproximativ 60% din traficul de marfă aeriană — au fost redirecționate către alte aeroporturi din UE (Liège, Amsterdam, Budapesta), pentru a evita taxa.

La nivelul întregii Uniuni Europene, o reglementare unitară pentru taxarea coletelor cu valoare redusă a fost aprobată și urmează să fie aplicată de la 1 iulie 2026, când se va introduce o taxă vamală standard de 3 euro pentru coletele mici din afara UE. Până atunci, diferențele dintre sistemele naționale rămân o provocare, iar încasările efective din taxele logistice ar putea fi mult sub estimările inițiale ale guvernelor.

Precizăm că și autoritățile de la Chișinău intenționează din vara anului curent să aplice taxe pentru coletele din străinătate, valoarea cărora nu ajunge la 150 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!