Aur şi argint pentru vinurile din soiuri autohtone, produse de Castel Mimi

Castel Mimi – promotorul vinurilor din soiuri autohtone obţine rezultate excelente la concursurile internaţionale la care participă cu vinurile produse exclusiv din soiuri locale de struguri.

Ne mândrim că vinurile noastre sunt apreciate pentru înalta lor valoare şi ajung să fie medaliate cu aur şi argint în cadrul celor mai prestigioase competiţii de vinificaţie din lume. Cele cinci cupaje şi vinuri de soi produse în ultimii ani se bucură nu doar de aprecierea consumatorilor din ţara noastră, dar şi a somelierilor din ţările care au scris istorie în domeniul vinificaţiei.

„Feteasca Neagră”, „Sânzienele”, „Sfăditele”, „Rara Neagră Rose” şi „Rara Neagră” sunt vinuri create exclusiv din soiurile noastre locale de struguri, iar Castel Mimi le promovează la nivel mondial, la fiecare concurs la care participă.

Astfel, în ultimii patru ani, acestea au reuşit să obţină 14 medalii de frunte, dintre care 10 de aur. Primul vin, produs din soiuri autohtone de struguri, şi apreciat cu aur la un concurs desfăşurat în Polonia, în anul 2020, a fost cupajul „Sfăditele”, creat din strugurii de „Feteasca Neagră” şi „Rara Neagră”. Au urmat alte trei medalii pentru acest vin, obţinute în anii următori la concursuri care au avut loc în Marea Britanie şi Germania.

De succes şi apreciere se bucură şi cupajul „Sânzienele”, un vin alb, uşor, creat din strugurii de „Fetească Regală”, „Feteasca Albă” şi „Viorica”. Canada, Germania, Franţa şi Spania, ultimele două ţări având o vastă experienţă şi istorie în domeniul vitivinicol, sunt statele care au acordat note maxime acestui cupaj, care s-a învrednicit şi el cu aur şi argint.

„Rara Neagră Rose”, un vin revigorant, produs din unul dintre cele mai vechi soiuri autohtone de struguri, care emană o aromă de zmeură şi grapefruit, a fost medaliat doar cu aur la toate concursurile internaţionale la care a fost prezent.

Cu vinurile sale din soiuri autohtone, Castel Mimi a primit cele mai multe distincţii în Germania. Tot de acolo, de la Berliner Wine Trophy şi Mundus Vini Spring Tasting, sunt şi cele mai recente şase medalii de aur şi argint, obţinute în luna septembrie pentru „Feteasca Neagră”, „Rara Neagră Rose”, şi „Sfăditele”.

Suntem recunoscători şi în acelaşi timp mândri că soiurile noastre autohtone, din strugurii care cresc pe plantaţiile noastre însorite, obţin note maxime şi concurează cu soiuri clasice, care sunt cultivate în toată lumea. Aprecierile înalte ne fac şi mai motivaţi să le producem şi să promovăm Republica Moldova drept un producător de vinuri de calitate, unice şi nemaiîntâlnite în alte părţi ale lumii.[/caption]

Alegeţi soiuri autohtone de vinuri! Deveniţi astfel ambasadorul Republicii Moldova în lumea mare!

#mimi #vin #lansare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.