Aur şi argint pentru vinurile din soiuri autohtone, produse de Castel Mimi

Castel Mimi – promotorul vinurilor din soiuri autohtone obţine rezultate excelente la concursurile internaţionale la care participă cu vinurile produse exclusiv din soiuri locale de struguri.

Ne mândrim că vinurile noastre sunt apreciate pentru înalta lor valoare şi ajung să fie medaliate cu aur şi argint în cadrul celor mai prestigioase competiţii de vinificaţie din lume. Cele cinci cupaje şi vinuri de soi produse în ultimii ani se bucură nu doar de aprecierea consumatorilor din ţara noastră, dar şi a somelierilor din ţările care au scris istorie în domeniul vinificaţiei.

„Feteasca Neagră”, „Sânzienele”, „Sfăditele”, „Rara Neagră Rose” şi „Rara Neagră” sunt vinuri create exclusiv din soiurile noastre locale de struguri, iar Castel Mimi le promovează la nivel mondial, la fiecare concurs la care participă.

Astfel, în ultimii patru ani, acestea au reuşit să obţină 14 medalii de frunte, dintre care 10 de aur. Primul vin, produs din soiuri autohtone de struguri, şi apreciat cu aur la un concurs desfăşurat în Polonia, în anul 2020, a fost cupajul „Sfăditele”, creat din strugurii de „Feteasca Neagră” şi „Rara Neagră”. Au urmat alte trei medalii pentru acest vin, obţinute în anii următori la concursuri care au avut loc în Marea Britanie şi Germania.

De succes şi apreciere se bucură şi cupajul „Sânzienele”, un vin alb, uşor, creat din strugurii de „Fetească Regală”, „Feteasca Albă” şi „Viorica”. Canada, Germania, Franţa şi Spania, ultimele două ţări având o vastă experienţă şi istorie în domeniul vitivinicol, sunt statele care au acordat note maxime acestui cupaj, care s-a învrednicit şi el cu aur şi argint.

„Rara Neagră Rose”, un vin revigorant, produs din unul dintre cele mai vechi soiuri autohtone de struguri, care emană o aromă de zmeură şi grapefruit, a fost medaliat doar cu aur la toate concursurile internaţionale la care a fost prezent.

Cu vinurile sale din soiuri autohtone, Castel Mimi a primit cele mai multe distincţii în Germania. Tot de acolo, de la Berliner Wine Trophy şi Mundus Vini Spring Tasting, sunt şi cele mai recente şase medalii de aur şi argint, obţinute în luna septembrie pentru „Feteasca Neagră”, „Rara Neagră Rose”, şi „Sfăditele”.

Suntem recunoscători şi în acelaşi timp mândri că soiurile noastre autohtone, din strugurii care cresc pe plantaţiile noastre însorite, obţin note maxime şi concurează cu soiuri clasice, care sunt cultivate în toată lumea. Aprecierile înalte ne fac şi mai motivaţi să le producem şi să promovăm Republica Moldova drept un producător de vinuri de calitate, unice şi nemaiîntâlnite în alte părţi ale lumii.[/caption]

Alegeţi soiuri autohtone de vinuri! Deveniţi astfel ambasadorul Republicii Moldova în lumea mare!

#mimi #vin #lansare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.