Autonomia financiară locală, doar pe hârtie! Belous: Nu toate primăriile au capacitate să se administreze singure

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat în cadrul unei conferințe de prsă că Guvernul lucrează la un nou mecanism de redistribuire a impozitelor și taxelor către autoritățile publice locale (APL), dar a subliniat că procesul este complex și trebuie ajustat la realitățile economice și bugetare ale țării.

În contextul discuțiilor despre legea descentralizării, Belous a menționat că statul nu se opune ideii ca o parte din impozitul pe venitul persoanelor juridice să fie direcționată către primării, însă a avertizat că multe administrații locale nu au, deocamdată, capacitatea reală de autoadministrare financiară.

„Redistribuirea contribuțiilor din impozite și taxe la nivel local nu este un subiect tabu. Noi avem un proiect demarat pentru a reevalua care ar fi cota acestor transferuri. Suntem interesați ca autoritățile publice locale să aibă capacitatea de autoadministrare financiară independentă, dar trebuie să ținem cont de realitățile Republicii Moldova, unde majoritatea APL-urilor nu au bugete suficiente pentru gestionarea treburilor publice”, a declarat ministra.

Potrivit acesteia, echipa de experți de la Ministerul Finanțelor lucrează la mai multe formule de redistribuire a veniturilor fiscale, pentru a motiva autoritățile locale să-și crească baza de venituri proprii, ținând cont de numărul populației și specificul fiecărei regiuni.

„Este un proces complicat, dar nu îl restricționăm. Gestionăm diferite formule pentru a ajunge la cea mai eficientă pentru Republica Moldova. Concluziile vor fi făcute publice după ce echipa de experți va prezenta rezultatele finale”, a precizat Belous.

Deocamdată, Ministerul Finanțelor consideră prematură stabilirea exactă a impozitelor care ar putea rămâne în bugetele de nivelul întâi, dar Belous a dat asigurări că Guvernul este deschis dialogului cu autoritățile locale pentru a construi un model de descentralizare funcțional.

„Vreau să reconfirm deschiderea Guvernului pentru colaborare cu autoritățile publice locale. Obiectivul nostru comun este un mecanism echitabil, care să nu slăbească, ci să întărească autonomia locală”, a adăugat ministra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#belous #autorități #finanțe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).