Autor al Constituției: Neutralitatea a fost introdusă în lege pentru a nu face parte din securitatea colectivă a CSI

Neutralitatea a fost inclusă în Constituție, deoarece Moldova nu voia în 1994 să se alăture acordului de securitate colectivă a Comunității Statelor Independente (CSI), iar autoritățile sperau urmare a deciziei trupele ruse se vor retrage de pe teritoriul țării noastre. Declarația a fost făcută de Nicolae Osmoschescu, unul dintre autorii legii supreme, și analistul Igor Boțan, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu.

Igor Boțan a relatat că, după discuțiile cu deputații din primul Parlament care s-au ocupat de redactarea textului Constituției, a aflat că au existat două motive pentru includerea în document a articolului privind statutul neutru al țării. Primul s-a referit la prezența armatei a 14-a rusească în Republica Moldova, iar a doua – la acordul din cadrul CSI.

„Neutralitatea s-a referire la circumstanțele legate de separatism și prezența armatei 14 în stânga Nistrului. (…) Un alt factor a fost ca autoritățile din Republica Moldova nu voiau să fie atrase în acordul privind securitatea colectivă în spațiul CSI. În rest, noi ne amintim cu toții, la acel moment a apărut un șir de lucrări importante, editate sub auspiciul Consiliul Europei, care arătau cum trebuie să arate noile Constituții ale fostelor state comuniste”, a explicat Boțan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Nicolae Osmochescu a precizat în studioul RLIVE TV că, până la ultimul moment, responsabilii de la Chișinău s-au consultat cu mai mulți experți constituționaliști din alte state, inclusiv România, Germania și Franța, care au apreciat calitatea textului Constituției. pe de altă parte, încercând să scape de armata Kremlinului, guvernarea din Moldova a ajuns într-o capcană, deoarece statutul nu a fost recunoscut, iar Rusia a refuzat să își retragă soldații.

„Articolul 11 inițial nu era inclus. Noi am revenit la articolul 11, la neutralitate permanentă, după ce am fost primiți ca membru cu drepturi depline ale Organizației Națiunilor Unite. Am pornit de la ideea că suntem membri ai ONU. Unul dintre principiile fundamentale ale ONU este principiul nerecurgerii la forță și amenințare cu forță în relațiile internaționale. (…) Noi am nimerit în cerc vicios, într-o capcană. Proclamăm neutralitate permanentă și nimeni, nici ONU nu recunoaște această neutralitate, pentru că unul dintre principiile de bază este neadmiterea dislocării trupelor militare pe teritoriul țării”, a precizat Nicolae Osmochescu.

Igor Boțan a punctat că există trei lucruri fundamentale pe care trebuie să le respecte un stat care se declară neutru: să nu se alinieze unei țări beligerante, să nu admită ca teritoriul țării să fi utilizat de una dintre țările beligerante și să nu contribuie material uneia sau altei țări Beligerante. Conform lui, Republica Moldova ține cont de ele, însă includerea în legea supremă a țării a neutralității a fost „o situație care ne depășea”.

#botan #osmochescu #constitutie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.