Autoritățile au lăsat cu buza umflată companiile obscure de la Gările Auto care adunau saci cu bani

Contractul de parteneriat public-privat de modernizare a autogărilor a fost rezoluționat pe motivul neprezentării garanției de bună execuție și neîndeplinirii planului de investiții asumat, anunță Agenția Proprietății Publice.

Guvernul, prin intermediul comisiei de monitorizare, a decis joi, 25 august, desfacerea contractului. În luna mai antreprenorul a fost notificat să remedieze situația în termen de 90 zile, fapt care nu a fost realizat.

„Conform contractului, timp de o lună, partenerul privat urmează să transmită toate activele preluate în decembrie 2018 de la Întreprinderea de Stat Gările și Stațiile Auto „în bună stare, funcţionale şi libere de orice sarcină sau obligaţie”. Legislația în domeniu prevede că în cazul încetării parteneriatului public-privat, partenerul privat este obligat să asigure continuitatea activității sau prestării serviciilor până la preluarea acestora de către partenerul public”, susține APP în mesajul său.

În ședința comisiei de monitorizare a fost examinat și planul de acțiuni de preluare a activelor de către stat.

Contractul de concesiune a autogărilor a fost semnat pe 17 decembrie 2018 cu SRL Gările Auto Moderne, pe un termen de 25 de ani. Conform contractului, partenerul privat s-a obligat să modernizeze 30 de gări și stații auto, iar aceste lucrări nu vor depăși trei ani.

În anul 2021, Gările Auto au contabilizat un profit de 15,2 mil. de lei față de 7,5 mil. de lei în anul 2020.

#gari #concesionare #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.