S-au îmbogățit peste noapte! Au ieșit la iveală aranjamentele petroliștilor. Politicienii au tras cortina

Fostul deputat Alexandru Slusari, într-o postare pe facebook, a scos la iveală aranjamentele petroliștilor când au generat o criză a carburanților în luna iunie. „Declarațiile demnitarilor de stat precum că se importă mai puțin și se reexportă în Ucraina sunt lipsite de logică”.

„Statistica denotă minciuna acestor declarații. Vedem că în luna aprilie s-a importat circa 40 mii de tone de motorină, iar în mai importul a fost de aproape 58 mii tone de motorină și nu a fost nici o criză de combustibil. În iunie cantitatea importată de motorină crește până la aproximativ 66 mii tone, însă anume în aceasta lună să începe dezmățul pe piață, când fermierii asaltau benzinăriile cu canistre”, explică Slusari.

Potrivit fostului deputat, aparent în luna iunie s-ar fi reexportat mai multă motorină în Ucraina. „De fapt, de exemplu în aprilie din Moldova au fost reexportate aproape 25 mii tone de motorină sau circa 62 % din toata cantitatea importată. În mai reexportul a constituit peste 34 mii tone sau circa 58 % din volumul importat. Iar în iunie am avut reexportul de diesel puțin peste 33 mii tone sau 50 % din cantitatea importată”.

„De la o poștă să vede că în luna iunie, pe fundalul unui trend ascendent de prețuri pentru produsele petroliere, petroliști șmecheri au creat un deficit artificial, la care au reușit să comercializeze motorina la prețuri exagerate, prin numerar și peste plafonul legal. Iar unii demnitari au devenit tradițional în calitate de paravan pentru mafia petrolier”, a punctat Slusari.

„Apropo, în iulie vedem cum s-a micșorat importul de motorină cu aproape 14 mii tone, însă brusc a dispărut problema deficitului și reexportului Știți de ce? Prețurile la produsele petroliere s-au micșorat brusc. Ce au făcut Consiliul Concurenței, ANRE, Guvernul, comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe ? Au făcut rapoarte sterile și au semnat memorandumuri de colaborare impotentă. Adică continuă mimarea unor activități inutile, însoțite de PR ieftin”, a mai punctat fostul deputat.

#petrolisti #import #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.