Autoritățile, cu ochii în soare. Pierd anual 29,3 mln USD în paradisuri fiscale. INFOGRAFIC

15 Mart. 2021, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Irina Luca
15 Mart. 2021, 11:05 // Actual //  Irina Luca

Echivalentul salariului anual al unei asistente medicale este pierdut într-un paradis fiscal în fiecare secundă. Anual, statele lumii pierd 427 miliarde USD din taxe și impozite, iar Republica Moldova nu face excepție. Pierderile anuale din taxe și impozite se cifrează la 29,3 mln USD, potrivit Tax Justice 2020.

Impozitul pierdut de la companii se cifrează la 28,4 mln USD anual – cota de impozitare în Republica Moldova este de 12%. Pierderile fiscale la fiecare impozit au o pondere de 1,48%. Pierderile din neplata impozitelor sunt echivalente cu 7% din bugetul pentru sănătate și de 4,5 din cheltuielile pentru educație. Neplata impozitelor de 29,3 mil. USD este echivalentă cu salariul a 5 876 asistente medicale.

„Țările cu venituri mai mici pierd mai mult de jumătate din ceea ce cheltuiesc în sănătate publică în fiecare an în paradisuri fiscale – asta este suficient pentru a acoperi salariile anuale a aproape 18 milioane de asistente medicale în fiecare an ”, a declarat Dereje Alemayehu, coordonator executiv la Alianța Globală pentru Justiție Fiscală.

În regiune, Ucraina are ratări din taxe și impozite în sumă de 621,3 mil. USD, România – 874,4 mil. USD, iar Federația Rusă – 4,7 miliarde USD. Cele mai mari ratări din taxe și impozite, la nivel mondial, le are Brazilia 15 miliarde USD, China 14,8 miliarde USD și Columbia 11,7 miliarde USD.

”În ultimii ani, discrepanța fiscală totală în Republica Moldova (diferența dintre veniturile de facto și cele potențiale) este estimată la aproximativ 7% din PIB. Astfel, din cauza existenței unei economii neobservate extinse, bugetul public anual nu încasează venituri în mărime de cel puțin 9-10 miliarde de lei. Suma veniturilor fiscale potențiale este însă mai mare, deoarece nu s-au luat în calcul pierderile din producția ilegală în economia națională. Cu toate acestea, este evidențiată creșterea rapidă a producției ascunse din sectorul formal (adică evaziunea fiscală), începând cu 2009, ca pondere și amploare în veniturile”, declara la lansarea studiului privind evaziunea fiscală, Rustam Romaniuc de la Expert – Grup.

Atunci când presiunea fiscală medie este relativ ridicată, contribuabilul poate alege să se sustragă acestei impozitări fie integral (intrând complet în economia subterană), fie parțial, practicând evaziunea fiscală, deși activitatea sa rămâne în economia oficială. Este destul de dificil să se stabilească un anumit prag cantitativ la care contribuabilul decide să evite impozitele.

Potrivit lui Romaniuc, acest prag depinde atât de sectorul de activitate, cât și de aspecte psihologice sau culturale care sunt greu de cuantificat. Trebuie menționat că în Moldova presiunea fiscală este percepută ca fiind mare. Totuși, în comparație cu alte țări de referință, presiunea fiscală pare a fi moderată: conform clasamentului „Doing Business 2020”, ponderea impozitelor totale în profit este de aproximativ 38,7%, în timp ce în România aceasta constituie doar 20,0%, iar în Ucraina – 45,2%. Percepția negativă în Moldova cu privire la presiunea fiscală ar putea fi explicată, pe de o parte, prin condițiile financiare precare și instabile ale multor agenți economici și, pe de altă parte, prin lipsa de încredere în instituțiile publice și percepția negativă privind rentabilitatea plății impozitelor (de exemplu, calitatea slabă a bunurilor și serviciilor publice). Mai mult, aceștia sunt factorii determinanți, care alimentează motivațiile agenților economici de a evita plata impozitelor și de a recurge la căi informale.

Ponderea taxelor în PIB-ul Republicii Moldova constituie – 17,3%. Cel mai ridicat nivel a fost în anul 2008 – 20,4%.

Realitatea Live

02 Oct. 2022, 05:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Oct. 2022, 05:20 // Actual //  Lupu Eduard

Daunele economice cauzate de oprirea fluxurilor de gaze ruseşti se adună rapid în Europa şi riscă să eclipseze în cele din urmă impactul crizei financiare globale din 2009, scrie Bloomberg.

Bazându-se pe un model al pieţei şi economiei energetice europene, Bloomberg Economics proiectează o contracţie de 1% a produsului intern brut, scăderea începând cu al patrulea trimestru. Dacă lunile următoare vor găzdui o iarnă aspră, iar cei 27 de membri ai Uniunii Europene nu reuşesc să împartă eficient rezervele limitate de combustibil, contracţia ar putea ajunge până la 5%.

Criza este aproape la fel de severă ca recesiunea din 2009. Şi chiar dacă această soartă încă poate fi evitată, economia zonei euro este încă pe cale să-şi petreacă anul 2023 suferind a treia cea mai mare contracţie de la al Doilea Război Mondial, Germania fiind printre cele mai afectate state de pe continent.

„Europa se îndreaptă foarte clar către o recesiune destul de profundă”, a declarat Maurice Obstfeld, un fost economist-şef la FMI, care este acum membru senior la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională din Washington.

Perspectivele sumbre împing guvernele, la şapte luni de la izbucnirea războiului în Ucraina, să pompeze miliarde de euro în gospodăriile afectate, în acelaşi timp în care sunt nevoite să intervină financiar pentru a salva companiile lovite de criză, impunând, totodată, o serie de restricţii energetice pentru a amortiza şocurile economice. Şi acele eforturi de salvare ar putea să nu fie încă insuficiente.

Contribuind la presiunea asupra companiilor şi consumatorilor, Banca Centrală Europeană strânge, de asemenea, economia, deoarece noua sa concentrare asupra inflaţiei în creştere determină cea mai rapidă creştere a ratelor dobânzilor din istoria sa. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat luni că se aşteaptă ca factorii de decizie să ridice costurile împrumuturilor la următoarele reuniuni. Comercianţii sunt de părere că Banca Centrală va impune o creştere de 75 de puncte de bază la următoarea reuniune de politică monetară din 27 octombrie.

„Perspectivele se întunecă”, a spus Lagarde parlamentarilor UE la Bruxelles. „Ne aşteptăm ca activitatea să încetinească considerabil în trimestrele următoare.”
Cu toate acestea, oficialii europeni continuă să facă eforturi substanţiale pentru a evita coşmarul economic de la orizont. Potrivit Bloomberg NEF, eforturile Europei de a cumpăra gaz natural lichefiat ar putea compensa lipsa gazelor ruseşti pentru iarna de anul acesta.

Regiunea ar putea importa cu aproape 40% mai mult GNL în iarna viitoare decât în anul precedent, în timp ce vara viitoare ar putea creşte achiziţiile cu aproximativ 14% pentru a reconstrui stocurile pierdute, a spus BNEF într-un raport publicat marţi. Pe lângă distrugerea cererii din cauza preţurilor mai mari la energie, aceste transporturi sunt suficiente pentru a acoperi oprirea completă a livrărilor ruseşti de la 1 octombrie, se arată în comunicat.

Pentru a obţine combustibil suplimentar, cumpărătorii europeni vor trebui să cumpere cu 90% mai mult GNL decât au asigurat prin contracte pe termen lung, sporind şi mai mult concurenţa cu Asia. Acest lucru va sprijini preţurile globale ale gazelor care au crescut de când Europa a încercat să-şi reducă dependenţa de Rusia, după ce marele furnizor a invadat Ucraina la sfârşitul lunii februarie.

Totuşi, instabilitatea preţurilor la gaze continuă să fie o realitate semnificativ periculoasă. Gazele naturale europene au avansat după patru zile de pierderi, deoarece problemele raportate la conducta Nord Stream, închisă în prezent, au sporit incertitudinea cu privire la viitoarea aprovizionare rusească.

Contractele futures de referinţă au crescut cu până la 6,4%, după ce au scăzut la un minim de două luni la începutul acestei săptămâni. Luni seara, Nord Stream a raportat o cădere de presiune pe ambele şiruri ale conductei şi a declarat că investighează incidentul. Deşi închiderea legăturii nu are niciun impact asupra proviziilor, problema în cauză creşte periculos nervozitatea pe piaţă.

Nord Stream, conducta care circulă sub Marea Baltică, a livrat anul trecut aproape 40% din gazul Rusiei către Europa. Dar Gazprom PJSC a redus fluxurile pe acea rută în mai multe etape începând din iunie, invocând o serie de probleme tehnice, înainte de a opri complet livrările. Nord Stream 2, care trece aproape de prima conductă, a fost construită şi umplută cu gaz anul trecut, dar nu a livrat niciodată combustibil în Europa, pe fondul distanţei dintre Kremlin şi Occident.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău