Autoritățile, cu ochii în soare. Pierd anual 29,3 mln USD în paradisuri fiscale. INFOGRAFIC

15 Mart. 2021, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Mart. 2021, 11:05 // Actual //  MD Bani

Echivalentul salariului anual al unei asistente medicale este pierdut într-un paradis fiscal în fiecare secundă. Anual, statele lumii pierd 427 miliarde USD din taxe și impozite, iar Republica Moldova nu face excepție. Pierderile anuale din taxe și impozite se cifrează la 29,3 mln USD, potrivit Tax Justice 2020.

Impozitul pierdut de la companii se cifrează la 28,4 mln USD anual – cota de impozitare în Republica Moldova este de 12%. Pierderile fiscale la fiecare impozit au o pondere de 1,48%. Pierderile din neplata impozitelor sunt echivalente cu 7% din bugetul pentru sănătate și de 4,5 din cheltuielile pentru educație. Neplata impozitelor de 29,3 mil. USD este echivalentă cu salariul a 5 876 asistente medicale.

„Țările cu venituri mai mici pierd mai mult de jumătate din ceea ce cheltuiesc în sănătate publică în fiecare an în paradisuri fiscale – asta este suficient pentru a acoperi salariile anuale a aproape 18 milioane de asistente medicale în fiecare an ”, a declarat Dereje Alemayehu, coordonator executiv la Alianța Globală pentru Justiție Fiscală.

În regiune, Ucraina are ratări din taxe și impozite în sumă de 621,3 mil. USD, România – 874,4 mil. USD, iar Federația Rusă – 4,7 miliarde USD. Cele mai mari ratări din taxe și impozite, la nivel mondial, le are Brazilia 15 miliarde USD, China 14,8 miliarde USD și Columbia 11,7 miliarde USD.

”În ultimii ani, discrepanța fiscală totală în Republica Moldova (diferența dintre veniturile de facto și cele potențiale) este estimată la aproximativ 7% din PIB. Astfel, din cauza existenței unei economii neobservate extinse, bugetul public anual nu încasează venituri în mărime de cel puțin 9-10 miliarde de lei. Suma veniturilor fiscale potențiale este însă mai mare, deoarece nu s-au luat în calcul pierderile din producția ilegală în economia națională. Cu toate acestea, este evidențiată creșterea rapidă a producției ascunse din sectorul formal (adică evaziunea fiscală), începând cu 2009, ca pondere și amploare în veniturile”, declara la lansarea studiului privind evaziunea fiscală, Rustam Romaniuc de la Expert – Grup.

Atunci când presiunea fiscală medie este relativ ridicată, contribuabilul poate alege să se sustragă acestei impozitări fie integral (intrând complet în economia subterană), fie parțial, practicând evaziunea fiscală, deși activitatea sa rămâne în economia oficială. Este destul de dificil să se stabilească un anumit prag cantitativ la care contribuabilul decide să evite impozitele.

Potrivit lui Romaniuc, acest prag depinde atât de sectorul de activitate, cât și de aspecte psihologice sau culturale care sunt greu de cuantificat. Trebuie menționat că în Moldova presiunea fiscală este percepută ca fiind mare. Totuși, în comparație cu alte țări de referință, presiunea fiscală pare a fi moderată: conform clasamentului „Doing Business 2020”, ponderea impozitelor totale în profit este de aproximativ 38,7%, în timp ce în România aceasta constituie doar 20,0%, iar în Ucraina – 45,2%. Percepția negativă în Moldova cu privire la presiunea fiscală ar putea fi explicată, pe de o parte, prin condițiile financiare precare și instabile ale multor agenți economici și, pe de altă parte, prin lipsa de încredere în instituțiile publice și percepția negativă privind rentabilitatea plății impozitelor (de exemplu, calitatea slabă a bunurilor și serviciilor publice). Mai mult, aceștia sunt factorii determinanți, care alimentează motivațiile agenților economici de a evita plata impozitelor și de a recurge la căi informale.

Ponderea taxelor în PIB-ul Republicii Moldova constituie – 17,3%. Cel mai ridicat nivel a fost în anul 2008 – 20,4%.

Realitatea Live

01 Iul. 2025, 17:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2025, 17:20 // Actual //  Ursu Victor

Ucraina și Uniunea Europeană au convenit asupra unui nou cadru de comerț agricol, după expirarea regimului temporar care a eliminat, timp de peste doi ani, taxele vamale și cotele pentru produsele agricole ucrainene. Noul acord încearcă să reconcilieze sprijinul pentru economia Ucrainei cu nemulțumirile crescânde ale fermierilor din mai multe state membre ale UE, care s-au plâns de impactul importurilor masive și ieftine din est.

Comisia Europeană a anunțat că noul regim nu mai permite acces nelimitat pe piața europeană, dar extinde semnificativ cotele la produse sensibile, cum ar fi zahărul, carnea de pasăre, ouăle, grâul, porumbul și mierea – față de cele prevăzute anterior în Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Totodată, unele produse precum lactatele, ciupercile și sucurile vor beneficia de liberalizare totală. Acordul include și o clauză de protecție care permite UE sau Ucrainei să restricționeze importurile dacă acestea provoacă dezechilibre majore pe piață.

Ucraina s-a angajat să-și alinieze standardele agricole la normele UE până în 2028, inclusiv în domenii precum bunăstarea animalelor și utilizarea pesticidelor. În schimb, a obținut păstrarea, în mare parte, a volumului comerțului actual, potrivit negociatorului Taras Kačka, care a declarat că este „o afacere foarte bună”.

Bruxellesul a obținut și concesii importante: Kievul a acceptat să crească semnificativ cotele pentru importurile europene de carne de porc, carne de pasăre și zahăr și să reducă sau să elimine taxe pentru alte produse. Potrivit Comisiei Europene, această deschidere va aduce beneficii fermierilor europeni, în special celor din statele vecine cu Ucraina.

Acordul vine după luni de tensiuni. Fermierii din țări precum Polonia, Slovacia și Franța au organizat proteste masive împotriva avalanșei de produse agricole ucrainene. Mai multe state au adoptat măsuri unilaterale de restricționare a importurilor, iar Bruxellesul a fost forțat să reintroducă controale temporare. Deși accesul Ucrainei pe piața UE va fi mai restricționat decât în perioada 2022–2024, noul acord păstrează o deschidere semnificativă, cu accent pe echilibru și adaptare progresivă la normele europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO